Studii la Oxford University – Ghid complet pentru români 2026

Când intri pe poarta Bibliotecii Bodleian, treci pe lângă ziduri care își amintesc secolul al XV-lea. Lumina cade prin vitraliile ferestrelor pe pardoseala de piatră uzată de milioane de pași – pe aceleași coridoare au pășit Tolkien, Oscar Wilde, Margaret Thatcher și Stephen Hawking. În curtea Radcliffe Camera, un grup de studenți în robe sub fusc se întorc de la examen, iar colegii lor îi așteaptă cu sticle de șampanie și confetti pentru a-i „otrashować” conform unei tradiții vechi de secole. În sala de mese a Christ Church, aceeași care a inspirat Marea Sală din Hogwarts – studenții iau cina la lumina lumânărilor, în timp ce din turnul Magdalen College se aude un cor care repetă înainte de zorii lunii mai.

Aceasta nu este o scenă dintr-un film. Este o marți obișnuită la University of Oxford; cea mai veche universitate anglofonă din lume, care de peste 800 de ani formează oameni ce schimbă cursul istoriei. Oxford nu este doar o universitate cu un clasament bun. Este un ecosistem intelectual în care, în fiecare săptămână, te așezi față în față cu un profesor de talie mondială și discuți despre eseul pe care l-ai scris – un sistem de tutoriale pe care nu-l vei găsi practic nicăieri altundeva. Sunt 73 de laureați Nobel, 30 de prim-miniștri ai Marii Britanii, creatorul World Wide Web și autoarea „Harry’s Potter” într-un singur campus răspândit prin orașul pitoresc de pe râul Tamisa.

În acest ghid, te voi conduce prin tot ce trebuie să știi pentru a aplica la Oxford cu Bacalaureatul: de la sistemul UCAS și examenele de admitere, prin faimoasele interviuri cu tutorii, cerințele pentru fiecare program de studiu, costurile taxelor de școlarizare după Brexit (și cum să le finanțezi), până la viața în sistemul celor 39 de colegii. Dacă iei în considerare și Cambridge, citește ghidul nostru despre University of Cambridge. Iar dacă vrei să ai o imagine mai amplă a studiilor în Marea Britanie, consultă ghidul despre studiile în Marea Britanie.

Clasamente și reputație – de ce Oxford este Oxford

Oxford ocupă constant primul sau al doilea loc în fiecare clasament academic important din lume; și face acest lucru de decenii. În Times Higher Education (THE), Oxford se află pe poziția #1 în lume neîntrerupt din 2017, ceea ce îl face cel mai longeviv lider al acestui clasament din istorie. În QS World University Rankings 2025, se plasează pe poziția #3 la nivel global (după MIT și Imperial), iar în Academic Ranking of World Universities (Shanghai) – #7. În clasamentele pe domenii THE, Oxford este #1 în lume în științe umaniste, științe sociale și medicină clinică.

Dar clasamentele sunt doar cifre; adevăratul prestigiu al Oxfordului constă în ceva mai greu de măsurat. Este o instituție care a format 30 de prim-miniștri ai Marii Britanii (de la Tony Blair la Rishi Sunak), a dat lumii pe Tolkien, Oscar Wilde, Lewis Carroll și Aldous Huxley, iar în științele exacte i-a educat pe Stephen Hawking, Tim Berners-Lee (inventatorul World Wide Web) și Malala Yousafzai (cea mai tânără laureată a Premiului Nobel). Oxford Union – cea mai faimoasă societate de dezbateri din lume; găzduiește săptămânal președinți, prim-miniștri și laureați Nobel. Diploma de la Oxford deschide uși în lumea finanțelor, dreptului, politicii și științei, care pur și simplu nu există pentru absolvenții altor universități.

Ceea ce distinge cu adevărat Oxfordul de rivalii săi – inclusiv Cambridge, Imperial sau UCL; este sistemul de tutoriale. La majoritatea universităților, înveți la cursuri cu sute de studenți. La Oxford, inima educației o reprezintă întâlnirile săptămânale a 1-3 studenți cu un profesor (tutore). Timp de o oră, stai cu un expert de talie mondială și discuți despre eseul pe care l-ai scris pentru săptămâna respectivă, sau rezolvi cu el o problemă matematică pe tablă. Nu te poți ascunde în mulțime, nu poți „trece” nimic – fiecare săptămână necesită o gândire profundă, originală. Efectul? Absolvenții Oxfordului dobândesc abilități analitice și o încredere intelectuală care nu pot fi obținute la niciun curs cu 300 de persoane.

Admiterea la Oxford – UCAS, examene și interviuri pas cu pas

Admiterea la Oxford se desfășoară prin sistemul central britanic UCAS (Universities and Colleges Admissions Service), dar este mult mai complexă decât o aplicație tipică la o universitate britanică. Acolo unde pentru majoritatea universităților este suficient UCAS cu o Declarație Personală și note estimate, Oxford adaugă trei filtre suplimentare: examene de admitere, lucrare scrisă și interviuri. Este un sistem conceput pentru a identifica nu cei mai buni elevi, ci cele mai interesante minți. Și aceasta este o diferență fundamentală pe care trebuie să o înțelegi ca și candidat român.

Primul pas este alegerea programului de studiu – și aici nu este loc de indecizie. La Oxford aplici pentru un program specific (ex. PPE, Medicine, Law), nu pentru „Oxford în general”. Trebuie, de asemenea, să decizi dacă vrei să alegi un colegiu specific (unul dintre cele 39), sau să depui o aplicație deschisă și să lași sistemul să te aloce automat. Alegerea colegiului nu influențează semnificativ șansele de admitere; dacă colegiul ales nu te acceptă, aplicația ta intră automat în „winter pool”, unde alte colegii îți pot face o ofertă. Prin UCAS poți depune în total 5 aplicații la universități britanice, dar dacă una dintre ele este la Oxford (sau Cambridge) – nu poți aplica la cealaltă. Oxford sau Cambridge, niciodată ambele în același an.

Declarația Personală este un text unic (max 4 000 de caractere, aprox. 600 de cuvinte), care ajunge la toate cele cinci universități. La Oxford, este crucial ca 80% din conținut să se refere la interesul tău pentru programul de studiu; ce ai citit în afara programei, ce probleme te fascinează, ce întrebări îți pui. Oxford nu caută o listă de activități extrașcolare. Caută un angajament intelectual profund – o singură temă explorată serios, nu cinci teme superficiale. Exemple concrete de lecturi, proiecte și reflecții sunt esențiale. Dacă ai scris „știința mă fascinează de când eram copil”, începe de la capăt.

Aproape fiecare program de studiu necesită un examen de admitere susținut în octombrie sau noiembrie, înainte de interviu. Acesta este principalul filtru de selecție – pe baza rezultatelor examenului (plus aplicația UCAS), Oxford decide pe cine să invite la interviu:

• MAT (Mathematics Admissions Test), matematică, Computer Science, joint honours cu matematică
• PAT (Physics Aptitude Test) – fizică, Engineering Science
• TSA (Thinking Skills Assessment), PPE, Psychology, Geography, Economics & Management
• LNAT (Law National Aptitude Test) – drept (Jurisprudence)
• UCAT (University Clinical Aptitude Test), medicină (susținut mai devreme, iulie–septembrie)
• ELAT (English Literature Admissions Test) – anglistică

Pregătirea pentru aceste examene este absolut crucială. Subiectele din anii anteriori sunt disponibile gratuit pe site-ul Oxfordului – rezolvă cât de multe poți. Dacă ai nevoie să-ți îmbunătățești engleza la nivelul cerut, pregătește-te cu prepclass.io, iar despre alegerea între TOEFL și IELTS poți citi în comparația noastră TOEFL vs IELTS.

Cel mai important, și cel mai înfricoșător – element al procesului este interviul. Aproximativ 30-40% dintre candidați sunt invitați la 2-3 discuții de 20-30 de minute cu tutorii de la programul de studiu ales. Dar aceasta nu este un interviu de angajare. Este o discuție academică, în care tutorele îți oferă o problemă pe care nu ai mai văzut-o înainte și observă cum lucrezi cu ea. Nu este vorba despre un răspuns gata făcut; este vorba despre cum ajungi la el. Tutorele te va ajuta, îți va pune întrebări suplimentare, îți va ghida gândirea – este o simulare de tutorial. Tăcerea este inamicul tău: gândește cu voce tare, reacționează la sugestii, nu te teme de greșeli. Pentru candidații internaționali, interviurile se desfășoară online.

Programe de studiu – ce merită să studiezi la Oxford

Oxford oferă peste 40 de programe de studiu la nivel de licență (undergraduate), dar câteva dintre ele au un statut special; recunoaștere globală, structură unică și perspective excepționale de carieră. Iată cele la care merită să acorzi atenție ca și candidat român.

PPE (Philosophy, Politics and Economics) este un program de studiu legendar, care nu are un echivalent real nicăieri altundeva în lume. Programul de trei ani care combină filozofia analitică, teoria politică și economia avansată a fost absolvit de mulți prim-miniștri ai Marii Britanii (David Cameron, Tony Blair), lideri politici din întreaga lume (Benazir Bhutto, Aung San Suu Kyi) și șefi de corporații globale. PPE la Oxford este unul dintre cele mai apreciate programe de științe sociale de pe planetă – dar și unul dintre cele mai competitive, cu aproximativ 8 candidați pentru 1 loc. Necesită susținerea TSA și bacalaureatul la matematică la nivel extins. Dacă ești interesat de politică și economie, dar cauți ceva mai accesibil ca preț, verifică și Sciences Po din Paris sau LSE.

Medicina (Medicine) la Oxford este un program de șase ani (3 ani pre-clinici + 3 ani clinici), apreciat pentru fundamentele sale în știința biomedicală și pregătirea solidă pentru munca de cercetare. Rata de acceptare este de aproximativ 10%; ceea ce îl face unul dintre cele mai selective programe medicale din lume. Necesită susținerea UCAT (susținut deja în vară, iulie-septembrie, înainte de depunerea UCAS) și bacalaureatul la biologie, chimie și matematică la nivel extins, cu rezultate de 90-95%+. La interviu, așteaptă-te la scenarii medicale, întrebări etice și probleme științifice de rezolvat pe loc.

Drept (Law / Jurisprudence) – un program de trei ani considerat cel mai bun curs de drept din Europa. Dreptul la Oxford nu necesită nicio cunoștință juridică prealabilă; caută abilități analitice, precizie în argumentare și capacitatea de a lucra cu textul. Necesită susținerea LNAT (raționament verbal + eseu argumentativ). Absolvenții ajung la firme de avocatură din Magic Circle (Clifford Chance, Freshfields, Linklaters), cabinete internaționale și organizații precum ONU sau Curtea de Justiție a UE.

Informatică (Computer Science) este un program de trei sau patru ani, care necesită susținerea MAT (Mathematics Admissions Test). CS-ul de la Oxford este puternic în teoria calculului, algoritmi, machine learning și securitate informatică. Rata de acceptare este de doar aproximativ 7-8%, ceea ce îl face unul dintre cele mai selective programe de CS din Europa – comparabil cu Imperial College London în ceea ce privește concurența. Necesită un bacalaureat excepțional la matematică la nivel extins.

Științe Inginerești (Engineering Science) este un program unic de patru ani (MEng), în care în primii doi ani studiezi în mod amplu mecanică, electronică, informatică, materiale, inginerie chimică – și te specializezi abia în al treilea an. Acest model oferă o flexibilitate enormă și pregătește ingineri-generaliști, care pot combina disciplinele. Necesită susținerea PAT și bacalaureatul la matematică și fizică la nivel extins. Dacă preferi o specializare timpurie, ia în considerare Imperial sau Cambridge Engineering.

Istorie (History) la Oxford este unul dintre cele mai prestigioase programe de istorie din lume; un program de trei ani care necesită HAT (History Aptitude Test) și o lucrare scrisă (eseu istoric). La interviu vei primi un fragment dintr-o sursă istorică pentru analiză pe loc. Istoria la Oxford este renumită pentru profunzimea abordării – nu înveți cronologia datelor, ci interpretarea, argumentarea și lucrul cu surse primare.

Costurile studiilor și ale vieții în Oxford

Să fim sinceri; studiul la Oxford după Brexit este o investiție financiară serioasă. Ca cetățean român ești tratat ca student internațional (international student), ceea ce înseamnă taxe de școlarizare semnificativ mai mari decât pentru studenții din Marea Britanie. Mai jos, descompun costurile reale, ca să știi la ce să te pregătești.

Taxele de școlarizare la Oxford depind de programul de studiu și pentru anul academic 2025/2026 sunt:

• Științe umaniste și sociale (PPE, Drept, Istorie): £33 050 anual (~193 342 RON)
• Științe exacte (Informatică, Matematică): £37 510 anual (~219 433 RON)
• Științe de laborator (Chimie, Fizică, Biochimie, Inginerie): £40 640 anual (~237 744 RON)
• Medicină (ani clinici): £44 240 anual (~258 794 RON)

La taxele de școlarizare se adaugă costurile de trai, pe care Oxford le estimează oficial la £12 580–£17 380 anual (73 600–101 700 RON). Un buget realist este de aproximativ £15 000 anual – cazare în colegiu (£7 000–£8 500 anual, cel mai adesea garantată pentru primul an), masă în sala de mese a colegiului și bucătărie (£3 000–£3 500), cărți și materiale (£600), transport și călătorii (£1 200; bicicletă prin oraș, tren spre Londra, zbor către România) și cheltuieli personale (£2 500). Cazarea în colegiu are un avantaj enorm: este mai ieftină decât închirierea privată și elimină necesitatea căutării unei locuințe pe o piață brutală.

Costul anual total pentru un student la științe exacte este de aproximativ £52 000–£55 000 (304 200–321 750 RON). Pe parcursul a trei ani de studii umaniste: £144 000–£155 000 (aprox. 842 400–906 750 RON). Pe parcursul a patru ani de Inginerie sau Fizică: £222 000–£234 000 (aprox. 1 298 700–1 368 900 RON). Acestea sunt sume enorme – de aceea secțiunea despre burse de mai jos este atât de importantă. Pentru comparație: studiile la University of Edinburgh costă cu aproximativ £25 000–£30 000 mai puțin anual pentru taxele de școlarizare, iar universitățile continentale, ETH Zurich, KU Leuven sau CBS din Copenhaga – sunt de multe ori mai ieftine sau chiar gratuite.

Burse și finanțare – cum să finanțezi Oxford

Sumele din secțiunea anterioară pot fi descurajante, dar există modalități reale de a finanța studiile la Oxford; cu condiția să aplici la timp și să îndeplinești criteriile. Să fim însă sinceri: majoritatea burselor sunt extrem de competitive și nu oricine le va primi. Tratează-le ca pe o șansă, nu ca pe o garanție.

Reach Oxford Scholarship este bursa care ar trebui să te intereseze cel mai mult ca și candidat român la studii de licență. Acoperă taxele de școlarizare integrale, un grant pentru cheltuielile de trai (~£17 000 anual) și biletul de avion – ceea ce înseamnă că costul total al studiilor scade la zero. România se califică ca țară eligibilă. Necesită aplicarea la Oxford până pe 15 octombrie și o cerere de bursă separată. Este extrem de competitivă; acordată doar câtorva studenți anual din toate țările eligibile – dar dacă ai rezultate excepționale și o aplicație puternică, merită să încerci.

Clarendon Fund este cel mai important program de burse de la Oxford, dar este destinat în principal studenților postuniversitari (masterat și doctorat). Acoperă taxele de școlarizare integrale plus un grant pentru cheltuielile de trai (~£18 600 anual). Evaluat automat pe baza aplicației; nu trebuie să depui o cerere separată. Dacă intenționezi să-ți continui studiile după licență, Clarendon îți poate finanța masteratul.

Rhodes Scholarship – cea mai prestigioasă bursă din lume, înființată în 1902. Acoperă taxele de școlarizare integrale + un grant pentru cheltuielile de trai pentru studii postuniversitare. Disponibilă pentru studenți din aproximativ 60 de țări (România este eligibilă). O comunitate puternică de absolvenți (alumni includ, printre alții, pe Bill Clinton și Rachel Maddow). Oxford-Weidenfeld & Hoffmann Scholarships sunt destinate studenților postuniversitari din țările în tranziție, inclusiv din România – și acoperă taxele de școlarizare integrale și un grant pentru cheltuielile de trai.

Alte opțiuni de finanțare:

• Burse specifice colegiilor; multe colegii au propriile fonduri pentru studenții aflați în dificultate financiară, acordate pe baza evaluării veniturilor (means-testing)
• Muncă part-time – cu viza de student poți lucra până la 20 de ore pe săptămână, dar în practică intensitatea sistemului de tutoriale de la Oxford lasă puțin timp pentru muncă în timpul semestrului
• Burse naționale; programele Comisia Fulbright România și Fundației Kościuszkowskiej oferă uneori sprijin pentru studii în străinătate
• Împrumuturi garantate de guvern – din păcate, după Brexit, indisponibile pentru români (doar pentru studenții cu domiciliul în Marea Britanie)

Când să alegi Oxford în loc de Cambridge: dacă pasiunea ta este umanismul, dreptul, PPE, filozofia, politica; Oxford este liderul incontestabil. Dacă preferi un oraș mai mare, mai vibrant și apreciezi scena de dezbateri (Oxford Union), Oxford va fi o alegere mai bună. Reține: nu poți aplica la ambele în același an. Dacă eziți între ele, citește ghidul nostru detaliat despre Cambridge. În schimb, la Imperial poți aplica simultan cu Oxford – și mulți candidați fac acest lucru, deoarece Imperial oferă programe STEM excelente fără sistemul de colegii și în inima Londrei.

Viața studențească – sistemul colegiilor, tradiții și 450 de societăți

Viața la Oxford se învârte în jurul sistemului celor 39 de colegii; comunități autonome care îți sunt cămin pe toată durata studiilor. Este ceva ce nu vei experimenta la nicio altă universitate din Europa continentală. Fiecare student aparține unui colegiu, care îi asigură cazare (de obicei garantată pentru primul an, adesea mai mult), masă în sala de mese a colegiului, bibliotecă, sală comună, grădină, capelă, bar și – cel mai important; tutoriale conduse de tutorii colegiului. Colegiul nu este un cămin studențesc. Este familia ta academică, rețeaua ta de contacte și identitatea ta la Oxford.

Cele mai vechi și cele mai faimoase colegii au istorii care, în sine, ar putea umple o carte. Christ Church (1546) – cel mai mare colegiu cu o catedrală, Great Hall care a inspirat Hogwarts și o listă de absolvenți ce include 13 prim-miniștri ai Marii Britanii și pe Lewis Carroll. Magdalen College (1458); cu faimosul turn din care, pe 1 mai la ora 6 dimineața, corul cântă imnuri latine pentru a saluta primăvara, un parc cu cerbi (deer park) și o grădină pe râul Cherwell. Balliol College (1263) – unul dintre cele mai vechi, cu o reputație de rigoare intelectuală și o tradiție de dezbateri (absolvenții includ, printre alții, pe Adam Smith). University College (1249); cel mai vechi colegiu al Oxfordului, căminul lui Stephen Hawking și Bill Clinton.

Alegerea colegiului este importantă, dar nu decisivă pentru șansele de admitere. Poți alege un colegiu specific (de exemplu, datorită tradiției sale în domeniul tău, locației sau atmosferei) sau poți depune o aplicație deschisă și să lași sistemul să te aloce automat.

Oxford este plin de tradiții care pot părea arhaice, dar care creează o atmosferă pe care nu o vei găsi nicăieri altundeva. Sub fusc – ținuta academică (costum închis, cămașă albă, togă neagră) purtată la examene și ocazii festive. Cine formale; cine în robe în sala colegiului, cu lumânări și rugăciune latină. Matriculare – admiterea solemnă la universitate în Sheldonian Theatre. May Morning; pe 1 mai, corul Magdalen College cântă de pe vârful turnului, iar studenții sărbătoresc sosirea primăverii. Torpids și Eights Week – curse de canotaj pe râul Isis (Tamisa). Trashing; după ultimul examen, prietenii te stropesc cu șampanie, confetti și spumă. Nu este normal – și exact asta e ideea.

Oxford are peste 450 de societăți; de la faimosul Oxford Union (cea mai renumită societate de dezbateri din lume, care găzduiește regulat prim-miniștri, președinți și laureați Nobel) prin cluburi sportive (canotajul este „sportul național” al Oxfordului, dar există și rugby, cricket, ultimate frisbee și quidditch) până la media studențească (The Oxford Student, Cherwell, OUFF Film Festival), teatru (Oxford Playhouse, Burton Taylor Studio) și societăți academice pentru fiecare program de studiu. Sportul este o parte integrantă a vieții – The Boat Race (cursa anuală de canotaj Oxford vs Cambridge pe Tamisa, din 1829) este unul dintre cele mai importante evenimente sportive din Marea Britanie. Oxford a format peste 160 de olimpici, inclusiv pe Roger Bannister, prima persoană care a alergat o milă sub 4 minute.

Orașul Oxford în sine – 155 000 de locuitori, clădiri pitorești din piatră, pub-uri din secolul al XVII-lea, râul Cherwell ideal pentru punting; este mai mic decât Londra, dar pulsează de energia celor 26 000 de studenți. Călătoria cu trenul până la Londra durează aproximativ 60 de minute, iar liniile aeriene low-cost din apropierea Londrei (Luton, Stansted) te conectează cu România la prețuri mici.

Viza de student și aspecte practice după Brexit

După Brexit, studenții români au nevoie de Student Visa (anterior Tier 4) pentru a studia în Marea Britanie. Oxford îți va trimite CAS (Confirmation of Acceptance for Studies) după îndeplinirea condițiilor ofertei – acesta este un document esențial pentru cererea de viză. Taxa de viză este de £490, iar taxa obligatorie de sănătate pentru imigrație (IHS) este de £776 anual (oferă acces complet la NHS). Trebuie să demonstrezi că deții fonduri pentru taxele de școlarizare pentru primul an plus £1 334 lunar pentru costurile de trai (pentru 9 luni = £12 006 în cont). Timp de procesare: 3-4 săptămâni; depune cererea cel mai devreme cu 6 luni înainte de începerea cursului. Cu viza de student poți lucra până la 20 de ore pe săptămână în timpul semestrului și cu normă întreagă în vacanțe.

Mai multe despre echivalarea Bacalaureatului cu sistemele străine poți citi în ghidul nostru despre bacalaureatul, iar despre cerințele lingvistice – în comparația TOEFL vs IELTS. Pregătește-te pentru examenele de limbă cu prepclass.io, iar dacă iei în considerare și universități care acceptă SAT – exersează pe okiro.io.

Concluzie – este Oxford pentru tine?

Oxford nu este pentru toată lumea – și asta e în regulă. Este pentru persoanele care au o pasiune intelectuală autentică: citesc în afara programei, pun întrebări dificile, nu se tem de discuțiile cu experți și vor să fie provocate intelectual în fiecare săptămână prin sistemul de tutoriale. Oxford nu caută candidați cu cea mai lungă listă de activități extrașcolare. Caută persoane care gândesc profund despre un singur lucru; și pot discuta despre asta cu entuziasm și precizie.

Dacă te regăsești în această descriere – aplică. Procesul este solicitant, dar absolut realizabil cu Bacalaureatul. În fiecare an, români sunt admiși la Oxford. Tu poți fi următorul.

Dacă taxele de școlarizare sunt o barieră, reține: universitățile continentale oferă educație de nivel mondial la o fracțiune din preț. ETH Zurich (730 CHF/semestru), KU Leuven (~1 000 EUR/an), Sciences Po sau Copenhagen Business School (0 DKK taxe de școlarizare); acestea sunt universități din top 1% la nivel mondial, care nu necesită contractarea unei datorii de șase cifre.

Următorii pași

1. Decide-te asupra programului de studiu – la Oxford aplici pentru un singur program, nu pentru universitate. Citește, explorează, găsește-ți pasiunea.
2. Susține IELTS (7.0+) sau TOEFL (100+) – pregătește-te cu prepclass.io, care oferă teste practice complete cu feedback AI. Mai multe despre alegerea testului în ghidul nostru TOEFL vs IELTS.
3. Pregătește-te pentru testele de admitere, MAT, PAT, TSA, LNAT – subiectele din anii anteriori sunt disponibile gratuit pe site-ul Oxfordului. Începe cu 6+ luni înainte de examen.
4. Scrie Declarația Personală; 80% despre pasiunea academică, lecturi concrete și reflecții, nu generalități.
5. Depune aplicația UCAS până pe 15 octombrie – nu există prelungiri, nu există excepții.
6. Pregătește-te pentru interviu; exersează „gândirea cu voce tare” cu un profesor, rezolvă probleme necunoscute cu voce tare.
7. Aplică pentru Reach Oxford Scholarship – acoperă costurile integrale ale studiilor.

Verifică celelalte ghiduri ale noastre despre universitățile din Marea Britanie: Cambridge, Imperial, UCL, LSE, Edinburgh, King’s College London și Warwick. Mult succes!