Ghid complet UCAS: Cum să aplici la studii în Marea Britanie (2026)

Stai în cameră, ai deschise treizeci de tab-uri în browser, iar fiecare dintre ele spune altceva. Pe o pagină citești că termenul limită este în octombrie, pe alta – că este în ianuarie. Un forum susține că personal statement-ul ar trebui să aibă 4.000 de caractere, altul scrie despre 47 de rânduri. Cineva pe Reddit spune că notele estimate (predicted grades) de la Bacalaureatul românesc sunt o problemă, altcineva – că nu. Și dintr-o dată îți dai seama că nu ai nicio idee de unde să începi.

Dacă plănuiești să studiezi în Marea Britanie, mai devreme sau mai târziu vei întâlni cele patru litere care definesc întregul proces: UCAS. Aceasta este poarta prin care trece fiecare candidat – indiferent dacă vizezi Oxford, Cambridge, Imperial sau un program mai puțin cunoscut, dar excelent, la University of Bath. Sistemul UCAS este în același timp elegant de simplu (o singură platformă, un singur formular, un singur personal statement) și surprinzător de complex (două termene limită diferite, cinci opțiuni cu restricții, note estimate pe care profesorul tău trebuie să le emită cumva fără un echivalent românesc). Pentru un elev român, obișnuit cu admiterea pe bază de Bacalaureat bazată pe puncte, sistemul britanic este o lume complet diferită.

În acest ghid te voi ghida prin întregul proces de aplicație UCAS pas cu pas – de la înregistrarea pe platformă, prin scrierea personal statement-ului, notele estimate de la Bacalaureatul românesc, examenele de admitere la universitățile de top, interviuri, până la sistemul de oferte, Results Day și Clearing. Dacă te interesează o anumită universitate, consultă ghidurile noastre despre studii în Marea Britanie, Oxford, Cambridge, UCL, LSE sau Imperial. Iar dacă iei în considerare și studii în SUA, compară acest sistem cu procesul de aplicație la studii în SUA – diferențele sunt fundamentale.

Ce este UCAS și de ce fără el nu vei intra la studii în Marea Britanie

UCAS (Universities and Colleges Admissions Service) este sistemul centralizat de admitere la studii de licență (undergraduate) în Marea Britanie. Nu este o universitate sau o organizație guvernamentală – este o instituție independentă care, din 1993, servește ca intermediar între candidați și universitățile britanice. În practică, UCAS funcționează ca Common Application în SUA, dar cu câteva diferențe cheie pe care trebuie să le înțelegi.

În primul rând, prin UCAS depui o singură aplicație – un singur formular, un singur personal statement, o singură referință – care ajunge la maximum cinci universități (sau programe de studiu). Nu scrii eseuri separate pentru fiecare universitate, ca în sistemul american de eseuri suplimentare. Aceasta este o ușurare imensă, dar și o provocare: personal statement-ul tău trebuie să fie suficient de universal pentru a se potrivi fiecăruia dintre cele cinci programe alese – și în același timp suficient de specific pentru a arăta o pasiune autentică pentru domeniul ales.

În al doilea rând, UCAS are termene limită stricte, inamovibile. În SUA poți aplica în regim Regular Decision până în ianuarie sau februarie. În Marea Britanie, termenul limită pentru Oxbridge și programele medicale este 15 octombrie, iar pentru toate celelalte universități – 31 ianuarie. După aceste date – cu excepția UCAS Extra și Clearing – ușile se închid.

În al treilea rând, sistemul de evaluare este diferit. În SUA contează GPA, SAT și holistic review. În Marea Britanie contează un lucru mai presus de toate: rezultatele tale la examene (A-levels, IB sau echivalente naționale – inclusiv Bacalaureatul românesc). Personal statement-ul, referința și examenele de admitere sunt importante, dar notele estimate (predicted grades) decid dacă universitatea va lua în considerare aplicația ta.

Calendar UCAS – termene cheie pe care nu le poți rata

Admiterea prin UCAS este un maraton cu puncte de control precis stabilite. Un termen ratat – și trebuie să aștepți un an întreg. Mai jos vei găsi calendarul complet pentru un candidat român pentru anul academic 2026/2027 (începerea studiilor: septembrie/octombrie 2027).

Prima dată pe care trebuie să o reții este mai anul precedent – atunci se deschide sistemul UCAS pentru căutarea programelor de studiu. Din acest moment poți naviga prin oferta universităților, verifica cerințele și planifica strategia. Înregistrarea conturilor și completarea aplicațiilor începe de la jumătatea lunii mai. Nu aștepta până în septembrie – cu cât începi mai devreme, cu atât mai puțin stres.

Cea mai importantă împărțire a termenelor este în două categorii: early deadline (15 octombrie) și equal consideration deadline (31 ianuarie). Dacă aplici la Oxbridge (Oxford sau Cambridge), medicină, stomatologie sau medicină veterinară – te obligă termenul anterior. Pentru toate celelalte programe și universități: 31 ianuarie.

5 opțiuni – cum să le distribui inteligent

Pe UCAS ai exact 5 opțiuni (choices). Fiecare opțiune este o combinație universitate + program de studiu – adică dacă vrei să aplici la Computer Science la Imperial și la Computer Science la UCL, acestea sunt două opțiuni separate. Nu poți aplica la 5 universități pentru 3 programe diferite – nu într-un mod care să aibă sens, deoarece personal statement-ul tău trebuie să se refere la un singur domeniu.

Restricțiile cheie pe care trebuie să le cunoști:

• Oxford sau Cambridge – niciodată ambele în același an. Regulile Oxbridge interzic aplicarea la ambele universități simultan (cu excepția Organ Scholarships). Dacă alegi una – îți rămân 4 opțiuni pentru alte universități.
• Medicină, stomatologie, medicină veterinară – maxim 4 opțiuni pentru aceste programe, a cincea trebuie să fie diferită (de exemplu, Biomedical Sciences ca plan B).
• Ordinea opțiunilor nu contează – universitățile nu văd unde mai aplici. Aplicația ta arată identic pentru fiecare dintre cele cinci universități.

Strategia pentru un candidat român ar trebui să arate cam așa:

1. 1–2 universități „reach” – de top, visate, dar realiste (de exemplu, Oxford, Imperial, LSE)
2. 2–3 universități „match” – solide, renumite, cu cerințe realiste (de exemplu, Warwick, Edinburgh, Bath, Bristol)
3. 1 universitate „safety” – cu cerințe mai scăzute, la care aproape sigur vei fi admis

Nu irosi opțiunile pe universități la care nu vrei să mergi. 5 opțiuni sunt puține – fiecare ar trebui să fie bine gândită.

Personal statement – cum să scrii un text care îți va deschide ușile

Personal statement-ul este un singur text care ajunge la toate cele cinci universități alese prin UCAS. Începând cu ciclul 2025/2026, UCAS a introdus un nou format de personal statement bazat pe trei întrebări directoare în loc de un singur câmp deschis. Limita este de 4.000 de caractere (aprox. 600 de cuvinte) – și da, fiecare caracter contează, inclusiv spațiile.

Acesta nu este un eseu despre viața ta. Nu este un CV. Nu este o listă de activități. Personal statement-ul este o poveste academică a pasiunii tale pentru domeniul ales, scrisă într-un mod care convinge academicianul care o citește la ora 23:00, la a cincisprezecea cafea, că ești o persoană cu care merită să lucreze în următorii trei ani.

Regula 80/20 – academia versus restul

Cea mai bună regulă de urmat: 80% din conținut despre pasiunea academică pentru programul de studiu, 20% despre restul. Universitățile britanice – spre deosebire de cele americane – nu caută candidați versatili cu douăzeci de activități. Caută persoane care sunt profund implicate într-un singur domeniu de cunoaștere.

Aceste 80% ar trebui să răspundă la întrebările:

• Ce te fascinează la acest domeniu? Nu generalități – întrebări concrete, probleme, descoperiri.
• Ce ai citit/făcut în afara programului școlar? Cărți, articole, cursuri online, proiecte.
• Ce întrebări îți pui? Arată că gândești critic, nu că reproduci cunoștințe.
• Cum se leagă toate acestea într-o narațiune coerentă? Nu o listă – o poveste.

Restul de 20% sunt abilități relevante (lucru în echipă, leadership, autodisciplină) ilustrate cu exemple concrete. Dacă cânți într-o orchestră – nu scrie că cânți într-o orchestră. Scrie ce te-a învățat acest lucru despre disciplină și munca în echipă și cum se va traduce acest lucru în studii.

Ce să eviți absolut

• „De mic copil mă fascinează…” – nu. Începe cu ceva concret.
• Listarea activităților – personal statement-ul nu este un CV. Spune o poveste.
• Citate de la oameni celebri – sunt banale și irosesc caractere prețioase.
• Scrierea despre un domeniu la care nu aplici – dacă cele 5 opțiuni ale tale sunt Economie, nu scrie despre pasiunea pentru medicină.
• Generalități – „știința este fascinantă” nu spune nimic. „Am fost fascinat de modelul ISLM, deoarece…” – asta începe să spună ceva.

Schemă practică pentru personal statement

1. O deschidere puternică (1–2 propoziții): un eveniment concret, o întrebare, o lectură care ți-a aprins pasiunea. Fără patos – cu autenticitate.
2. Aprofundare academică (2/3 din conținut): ce ai citit, ce ai descoperit, ce întrebări îți pui. Fiecare paragraf este un fir pe care îl aprofundezi. Arată că gândești ca un academician, nu ca un elev.
3. Abilități și experiențe (1/3 din conținut): cum te-au pregătit activitățile concrete pentru studii. Nu o listă – conectarea punctelor.
4. Încheiere (1–2 propoziții): scurtă, sigură, fără melodramă. Spune ce aștepți de la studii.

Dacă ai nevoie de ajutor profesional pentru a scrie personal statement-ul, echipa College Council ajută de ani de zile candidații români să treacă prin acest proces. Consultanții noștri cunosc nuanțele UCAS în detaliu – programează o consultație, iar noi te vom ajuta să-ți transformi experiențele într-un text care chiar funcționează.

Referința și notele estimate (predicted grades) – ce trebuie să știe profesorul tău

În aplicația UCAS vei găsi un loc pentru o referință (reference) de la un profesor sau consilier școlar. În sistemul românesc, acest rol este îndeplinit de obicei de diriginte, directorul școlii sau un profesor de la o materie principală. Referința ar trebui să confirme abilitățile tale academice, etica muncii, potențialul la studii – și să fie scrisă în engleză.

Problema este că mulți profesori români nu au experiență în scrierea referințelor în format UCAS. Aceasta nu este o adeverință cu ștampilă. Este o evaluare a candidatului din perspectiva unei persoane care îl cunoaște academic – concretă, detaliată, de preferință cu exemple. Ar trebui să aibă 1–2 pagini și să răspundă la întrebarea: „De ce acest elev se va descurca la studii universitare în Marea Britanie?”

Note estimate (predicted grades) – cum funcționează cu Bacalaureatul românesc

Acesta este unul dintre cele mai confuze elemente pentru candidații români. Predicted grades sunt rezultatele estimate ale examenelor finale, pe care profesorul/școala ta le introduce în aplicația UCAS. În sistemul A-levels, profesorul estimează: „acest elev va obține AAA”. Pe baza acestei estimări, universitatea decide dacă va face o ofertă condiționată (conditional offer).

Problema este că în România nu există o tradiție formală a notelor estimate. Bacalaureatul românesc este susținut în iunie/iulie, iar aplicația UCAS este depusă în octombrie sau ianuarie – cu jumătate de an mai devreme. Școala ta trebuie, așadar, să estimeze rezultatele tale viitoare la Bacalaureat și să le exprime în procente.

În practică, acest lucru arată astfel: profesorul evaluează realizările tale de până acum (notele de la materiile de profil, rezultatele simulărilor de Bacalaureat, olimpiade) și emite o prognoză – de exemplu, „estimăm 90%+ la matematică (profil real), 88%+ la fizică (profil real), 85%+ la engleză”. Aceste prognoze ajung la UCAS în referință.

Sfat cheie: nu supraestima niciodată notele estimate. Dacă prognoza ta spune 92% la matematică, iar tu iei 78%, oferta ta condiționată este pierdută. Este mai bine să ai o prognoză realistă și să îndeplinești condițiile decât o prognoză supraestimată și să rămâi fără nimic în august. Mai multe despre echivalarea Bacalaureatului românesc cu sistemele străine poți citi în ghidul nostru despre Bacalaureatul românesc.

Examene de admitere – UCAT, ESAT, MAT, TMUA, LNAT și altele

Dacă vizezi universități de top sau programe medicale, formularul UCAS în sine nu este suficient. Multe programe necesită admissions tests – examene susținute înainte sau la scurt timp după depunerea aplicației, care permit universităților să compare candidații la același nivel, indiferent de sistemul educațional.

Acest lucru este deosebit de important pentru candidații români: Bacalaureatul tău este mai puțin cunoscut comisiilor de admitere britanice decât A-levels sau IB. Un rezultat bun la un test de admitere este modul tău de a demonstra că ești la același nivel (sau mai înalt) ca și candidații din sistemul britanic.

Sfat cheie: începe pregătirile cu cel puțin 6 luni înainte de examen. Subiectele anterioare pentru MAT, ESAT și TMUA sunt disponibile gratuit pe site-urile Cambridge Assessment și Oxford. Pentru UCAT există platforme dedicate de exersare. Nu subestima aceste examene – sunt principalul filtru de selecție pe baza căruia universitățile decid pe cine să invite la interviu.

Dacă te pregătești simultan pentru examenele de limbă, începe cu IELTS/TOEFL cu prepclass.io – astfel vei rezolva acest element mai devreme și vei avea timp să te concentrezi pe testele de admitere. Despre alegerea între TOEFL și IELTS poți citi în comparația noastră TOEFL vs IELTS.

Interviuri – cum să te pregătești pentru interviul de admitere

Nu toate universitățile organizează interviuri – dar cele care o fac, le tratează extrem de serios. La Oxford și Cambridge, interviul este un element cheie al procesului. Pentru programele medicale – o practică standard indiferent de universitate. La alte universități – din ce în ce mai des, deși nu peste tot.

Ce este interviul în contextul Oxbridge

Acesta nu este un interviu de angajare tipic, de genul „care sunt punctele tale forte?”. Interviul la Oxford și Cambridge este o discuție academică – o simulare de tutorial/supervision. Tutorul îți dă o problemă pe care nu ai mai văzut-o niciodată și observă cum lucrezi cu ea. Nu este vorba despre un răspuns gata făcut. Este vorba despre procesul de gândire: cum descompui problema în părți, cum reacționezi la indicii, cum te descurci cu necunoscutul.

Exemplu: un candidat la Economie poate primi un grafic pe care nu l-a mai văzut și întrebarea „ce se va întâmpla cu prețul dacă modificăm această variabilă?”. Un candidat la Drept poate primi un scenariu etic și întrebarea „ar trebui ca acest lucru să fie ilegal?”. Un candidat la Matematică poate primi o teoremă de demonstrat pe tablă.

Cum să te pregătești

1. Gândește cu voce tare (think aloud) – cel mai bun sfat pe care ți-l pot da. Tăcerea este inamicul tău. Chiar dacă nu știi răspunsul, arată cum ajungi la el.
2. Reacționează la indicii – tutorul te va ajuta. Nu este o capcană. Arată că poți accepta feedback și construi pe baza lui.
3. Nu te teme de greșeli – greșelile sunt OK, dacă poți învăța din ele în timpul conversației.
4. Exersează cu o altă persoană – roagă un profesor să-ți dea probleme necunoscute și să-ți facă un interviu simulat (mock interview). College Council oferă antrenament profesional pentru interviuri cu consultanți care au trecut ei înșiși prin acest proces.
5. Rezolvă întrebări de interviu din anii anteriori – Oxford și Cambridge publică exemple de întrebări pe site-urile lor. Rezolvă cât mai multe.

Pentru candidații internaționali – inclusiv din România – interviurile au loc de obicei online, ceea ce elimină necesitatea de a călători în Marea Britanie în decembrie. Formatul este identic cu interviul în persoană.

Oferte – condiționate vs. necondiționate, Firm vs. Insurance

După ce ai trecut prin toate etapele – UCAS, personal statement, examene de admitere, interviuri – încep să sosească ofertele (offers). Pe UCAS Track vei vedea unul dintre cele patru statusuri posibile:

• Conditional offer – cel mai comun tip. Universitatea te dorește, dar cu condiția să îndeplinești cerințe specifice (de exemplu, „90% la Bacalaureatul la matematică, 85% la fizică, IELTS 7.0”). Dacă le îndeplinești – locul este al tău. Dacă nu – oferta este pierdută.
• Unconditional offer – o raritate. Universitatea te dorește fără condiții. Se întâmplă dacă ai deja rezultatele examenelor (de exemplu, IB susținut cu un an înainte). Cu Bacalaureatul românesc – mai degrabă condiționată.
• Rejection – universitatea nu a făcut o ofertă. Nu există apel.
• Lipsa răspunsului după termenul limită – tratată ca o respingere.

Firm și Insurance – strategia de răspuns

Când primești toate răspunsurile (sau expiră termenul limită), trebuie să iei o decizie. Din ofertele pe care le-ai primit, alegi:

• Firm Choice – prima ta alegere. Universitatea la care vrei să mergi cel mai mult.
• Insurance Choice – planul tău B. O universitate cu cerințe mai scăzute decât Firm, în cazul în care nu îndeplinești condițiile ofertei condiționate de la Firm.
• Toate celelalte oferte le refuzi.

Eroarea clasică a candidaților români: alegerea unei opțiuni Insurance cu cerințe egale sau mai mari decât Firm. Acest lucru nu are sens. Insurance trebuie să fie plasa ta de siguranță – dacă nu iei 90% la Bacalaureat, dar iei 80%, Insurance cu 80% îți va salva anul.

Results Day și ce urmează

Results Day este ziua în care rezultatele examenelor finale (A-levels, IB) sunt publicate, iar UCAS verifică automat dacă ai îndeplinit condițiile ofertelor tale. Pentru studenții cu A-levels, aceasta este jumătatea lunii august. Pentru candidații români – rezultatele Bacalaureatului apar la începutul lunii iulie, dar UCAS și universitățile le procesează în cadrul calendarului general.

Scenarii pentru Results Day:

1. Ai îndeplinit condițiile Firm – felicitări, locul tău este confirmat. UCAS Track va afișa „Unconditional Firm”.
2. Nu ai îndeplinit condițiile Firm, dar le-ai îndeplinit pe cele de la Insurance – ești atribuit automat la Insurance Choice.
3. Nu ai îndeplinit nicio condiție – intri în Clearing.

Clearing – ultima șansă, nu sfârșitul lumii

Clearing este un sistem prin care universitățile cu locuri libere le oferă candidaților care nu au fost admiși la opțiunile lor. Contrar a ceea ce ai putea crede, Clearing nu este o recunoaștere a eșecului. Mii de studenți găsesc în fiecare an prin Clearing programe excelente – inclusiv la universități renumite care au avut un număr mai mic de înscrieri decât se așteptau.

Cum funcționează Clearing:

1. Pe site-ul UCAS apar locuri libere în timp real.
2. Suni direct la universitate (da – literalmente suni) și vorbești cu ofițerul de admitere.
3. Dacă universitatea vrea să te accepte, te adaugă în sistem.
4. Confirmi prin UCAS Track.

Clearing funcționează rapid – locurile la programele populare dispar în câteva ore. Fii pregătit: ai la îndemână rezultatele, numărul UCAS și lista universităților care te interesează.

Costurile studiilor în Marea Britanie – ce trebuie să știi ca student internațional

După Brexit, studenții români sunt tratați ca studenți internaționali (international/overseas). Aceasta înseamnă taxe de școlarizare mai mari decât pentru studenții din Marea Britanie (care plătesc maxim £9.250 anual) și lipsa accesului la Student Finance England. Taxele de școlarizare pentru studenții internaționali variază de la £15.000 la £45.000 anual, în funcție de universitate și programul de studiu.

Burse și finanțare

Deși costurile sunt ridicate, există opțiuni reale de finanțare:

• Burse universitare (scholarships & bursaries) – multe universități oferă burse pentru studenții internaționali. Căutați pe paginile „Scholarships” sau „Funding for international students” ale fiecărei universități de pe lista voastră.
• Reach Oxford Scholarship – acoperire completă a taxei de școlarizare, costurilor de trai și biletului de avion. Extrem de competitivă, dar dacă ai rezultate excelente – merită să aplici. Mai multe în ghidul nostru despre Oxford.
• Chevening Scholarship – bursă prestigioasă a guvernului britanic, dar pentru studii de masterat, nu de licență.
• Muncă cu viza de student – până la 20 de ore pe săptămână în timpul semestrului și normă întreagă în vacanțe.

Viză de student (Student Visa)

După îndeplinirea condițiilor ofertei, universitatea îți va trimite CAS (Confirmation of Acceptance for Studies) – un document esențial pentru cererea de Viză de student. Taxa de viză este de £490, plus IHS (£776/an). Trebuie să demonstrezi că ai fonduri pentru taxa de școlarizare pentru primul an plus £1.334 pe lună pentru costurile de trai (timp de 9 luni = £12.006).

Cum te poate ajuta College Council

Procesul UCAS poate fi parcurs independent – dar având pe cineva care cunoaște sistemul în detaliu, economisești timp, nervi și minimizezi riscul unor erori costisitoare. La College Council ajutăm candidații români la studii în Marea Britanie de ani de zile și știm ce capcane îi așteaptă pe elevii de liceu cu Bacalaureatul românesc.

Oferta noastră include:

• Consultații strategice – te vom ajuta să alegi cele 5 opțiuni UCAS într-un mod care maximizează șansele, menținând în același timp ambițiile. Vom discuta despre profilul tău, rezultate, interese și vom găsi universitățile la care merită cu adevărat să aplici.
• Personal statement review – vom parcurge textul tău rând cu rând. Nu îl scriem pentru tine – dar ne vom asigura că povestea ta este spusă într-un mod care impresionează comisiile de admitere britanice.
• Mock interviews – pentru candidații la Oxbridge și programe medicale. Simulăm interviuri reale cu întrebări adaptate domeniului tău.
• Ajutor cu notele estimate și referința – îi vom explica profesorului tău ce așteaptă UCAS și te vom ajuta să pregătești o referință care să nu arate ca o adeverință cu ștampilă.

Dacă vrei să afli mai multe, contactează-ne sau verifică oferta noastră de pregătire pentru aplicația în Marea Britanie.

Rezumat – UCAS pas cu pas

Aplicarea la studii în Marea Britanie prin UCAS este un proces care necesită planificare, disciplină și strategie – dar nu este imposibil. Mii de studenți români fac acest lucru în fiecare an cu succes. Cheia este:

1. Începe devreme – cu 12–18 luni înainte de termenul limită. Nu lăsa nimic pe ultima sută de metri.
2. Alege un singur program și dedică-te – personal statement-ul trebuie să se refere la un singur domeniu. Nu încerca să fii totul pentru toți.
3. Note estimate realiste – mai bine să obții o ofertă pe care o poți îndeplini decât o ofertă care va fi pierdută în august.
4. Personal statement = pasiune academică – 80% despre program, lecturi și reflecții concrete, zero generalități.
5. Pregătește-te pentru testele de admitere – aceasta este șansa ta de a fi la egalitate cu candidații cu A-levels și IB.
6. Firm + Insurance = strategie – Insurance trebuie să aibă cerințe mai scăzute decât Firm.
7. Nu intra în panică dacă ceva nu merge – există UCAS Extra, există Clearing, există a doua șansă.

Dacă ai nevoie de sprijin în oricare etapă, contactează College Council. Ajutăm candidații români să treacă prin UCAS de la A la Z – de la strategie la interviuri simulate.

Citește și

• Studii în Marea Britanie – ghid complet
• Studii la Oxford University – ghid pentru români
• Studii la Cambridge University – ghid pentru români
• Studii la Imperial College London – ghid
• Studii la UCL – ghid
• Studii la LSE – ghid
• Bacalaureatul românesc și studiile în străinătate – echivalarea rezultatelor
• TOEFL vs IELTS – ce certificat să alegi?