Este septembrie, ultimul an de liceu. Stai în fața laptopului cu un document gol și un cursor intermitent. Pe ecran este deschisă pagina UCAS, iar în minte ai o singură întrebare: cum să încadrezi în 4 000 de caractere tot ce vrei să spui despre tine? Cum să convingi, într-un singur text, comisia de admitere de la Oxford că tu ești cel pe care ar trebui să-l invite la interviu? Cum să faci ca tutorele de la Cambridge, care tocmai citește al cincilea sutelea Personal Statement din această săptămână, să se oprească la al tău și să gândească: „pe acest student vreau să-l învăț”?
Personal Statement este singurul document din întreaga aplicație UCAS în care vorbești cu propria ta voce. Notele tale de la bacalaureat vorbesc despre rezultate. Scrisoarea de recomandare de la profesor vorbește despre tine, dar cu cuvintele altcuiva. Lista de opțiuni vorbește despre ambiții. Iar Personal Statement? Ești tu – curiozitatea ta intelectuală, angajamentul tău față de programul de studiu ales, modul tău de gândire. Pentru universități precum Imperial College London, UCL sau LSE, este un element cheie în decizia de admitere. Pentru Oxbridge; o bază absolută, fără de care nici măcar nu vei fi invitat la interviu.
În acest ghid te voi ghida prin fiecare aspect al scrierii unui Personal Statement: de la structură și planificare, prin ce să incluzi (și ce să eviți), până la sfaturi concrete pentru programele de studiu individuale. Includ, de asemenea, modificările formatului UCAS pentru ciclul 2026/2027 – un nou format structurat care înlocuiește textul liber existent. Dacă intenționezi să aplici la universități britanice, citește și ghidul nostru complet despre procesul UCAS și ghidul despre studiile în Marea Britanie, care îți vor oferi un context mai larg.
Personal Statement UCAS – date cheie 2026
Sursa: UCAS 2025/2026, University of Oxford Admissions, University of Cambridge Admissions
Ce este Personal Statement – și de ce este atât de important?
Personal Statement este un text scurt (în formatul tradițional: maxim 4 000 de caractere cu spații sau 47 de rânduri; se aplică cea mai mică dintre aceste limite), care constituie o parte integrantă a aplicației UCAS. Îl trimiți o singură dată, identic la toate cele cinci universități la care aplici. Nu îl poți modifica pentru universități specifice – ceea ce înseamnă că trebuie să fie suficient de universal pentru a interesa atât comisia de la LSE, cât și un tutore de la Cambridge. În același timp, trebuie să fie suficient de concret pentru a nu suna ca o descriere generică a cuiva care „de mic copil este interesat de știință”.
În sistemul britanic, Personal Statement îndeplinește o funcție diferită față de eseurile pentru universitățile americane. În SUA scrii multe eseuri la multe prompturi, povestești despre viața ta, familie, identitate, visuri; este un portret personal. În Marea Britanie, Personal Statement este în primul rând un document academic. Comisiile de admitere de la cele mai bune universități britanice vor să vadă un singur lucru: ești o persoană care este cu adevărat interesată de programul de studiu la care aplici și ești pregătită să-l studiezi la nivel universitar? Nu întreabă „cine ești”. Întreabă „cum gândești despre acest domeniu de cunoaștere”.
De ce este atât de important? Pentru că în sistemul de admitere britanic, comisia are instrumente de evaluare limitate. Nu există interviu (cu excepția Oxbridge și a medicinei). Nu există zeci de eseuri. Există rezultatele examenelor (predicted grades), scrisoarea de recomandare de la profesor și Personal Statement. Pentru universități precum Imperial, UCL sau Edinburgh, Personal Statement este adesea singurul element care diferențiază doi candidați cu aceleași note estimate. Este singura ta șansă de a arăta că în spatele numerelor se află o persoană gânditoare, curioasă, implicată.
Pentru Oxbridge, miza este și mai mare. Personal Statement nu decide admiterea (aceasta este făcută de examene și interviu), dar decide dacă vei fi invitat la interviu. Tutorii de la Oxford și Cambridge îți citesc Personal Statement înainte de interviu și adesea pun întrebări legate de ceea ce ai scris. Dacă ai menționat o carte – te pot întreba despre argumentația autorului. Dacă ai scris despre un proiect; te pot ruga să-l dezvolți. Personal Statement nu este doar o formalitate. Este un punct de plecare pentru o conversație intelectuală care va decide admiterea ta.
Modificări în UCAS pentru ciclul 2026/2027 – noul format structurat
UCAS a anunțat de câțiva ani o schimbare fundamentală a formatului Personal Statement – și începând cu ciclul 2025/2026 a început implementarea unei noi abordări, care va înlocui complet textul liber existent. În loc de un singur câmp deschis de 4 000 de caractere, candidații răspund la trei întrebări concrete:
- “Why do you want to study this course or subject?” – De ce vrei să studiezi acest program sau subiect? (Motivație academică)
- “How have your qualifications and studies helped you to prepare for this course or subject?” – Cum te-au ajutat calificările și studiile tale de până acum să te pregătești pentru acest program sau subiect? (Pregătire)
- “What else have you done to prepare outside of education, and why are these experiences useful?” – Ce altceva ai făcut în afara educației formale pentru a te pregăti și de ce sunt utile aceste experiențe? (Activități extra-academice)
Fiecare întrebare are o limită separată de caractere (fiecare aproximativ 1 000–1 500 de caractere). Schimbarea are ca scop egalizarea șanselor – formatul anterior favoriza candidații din școli care aveau consilieri universitari sau pe cei ai căror părinți își permiteau consultanți privați. Noul format oferă ghiduri mai clare, dar și mai puțin spațiu pentru creativitate.
Ce înseamnă asta pentru candidatul român? Structura noului format este într-un anumit sens mai ușoară; nu trebuie să inventezi singur cum să organizezi textul. Fiecare întrebare spune clar ce se așteaptă. Pe de altă parte, libertatea mai mică înseamnă că fiecare propoziție trebuie să lucreze și mai mult. Nu este loc pentru introduceri poetice – trebuie să treci direct la subiect.
Indiferent dacă în anul aplicației tale este valabil formatul vechi sau cel nou, fundamentele nu se schimbă: pasiune pentru programul de studiu, dovezi concrete de angajament, reflecție asupra lecturilor și experiențelor, maturitate intelectuală. În acest ghid discutăm ambele formate, sfaturile privind conținutul sunt universale.
Dacă vrei să te asiguri că Personal Statement-ul tău este adaptat la formatul actual UCAS, mentorii noștri de la College Council urmăresc toate modificările în timp real și te vor ajuta să scrii textul în structura potrivită.
Structura și planificarea – cum să organizezi textul
Înainte de a scrie măcar o propoziție, trebuie să ai un plan. Personal Statement este un text de 4 000 de caractere – iar asta este mai puțin decât această secțiune pe care o citești acum. Fiecare propoziție trebuie să contribuie la candidatura ta. Nu este loc pentru umpluturi, generalități sau propoziții de genul „De mic copil m-a fascinat știința”. Iată o structură verificată, folosită de mentorii College Council, absolvenți de Oxford și Cambridge – în lucrul cu candidații români.
Structura recomandată a Personal Statement
Proporțiile conținutului pentru un candidat la programe academice
Proporții orientative – adaptează la programul de studiu ales. La Oxbridge, ponderea conținutului academic ar trebui să fie chiar de 80–85%.
Pasul 1: Fă un audit al experiențelor tale
Înainte de a începe să scrii, petrece o oră cu o foaie de hârtie (da, fizică; fără ecran) și notează tot ce faci în afara programei școlare și care are legătură cu programul de studiu ales. Cărți, articole, podcasturi, filme documentare, prelegeri TED, cursuri online, proiecte, concursuri, stagii, voluntariat, discuții cu oameni care lucrează în domeniul respectiv. Nu evalua încă – notează totul. Apoi începe să grupezi și să alegi cele mai puternice elemente.
Pasul 2: Găsește-ți firul roșu
Cele mai bune Personal Statement-uri au un fir roșu central; o întrebare, o problemă, o fascinație care leagă toate elementele textului. Nu este vorba ca fiecare propoziție să se refere la același subiect, ci ca cititorul, după ce a citit, să aibă sentimentul: „acest candidat știe cu adevărat de ce vrea să studieze economie/medicină/drept”. Firul roșu transformă o listă de activități într-o narațiune coerentă. Mentorii noștri de la College Council îi ajută pe candidații români să găsească acest fir încă din faza de planificare – deoarece schimbarea conceptului după a treia ciornă este o pierdere de timp prețios.
Pasul 3: Scrie, editează, repetă
Prima ciornă nu este niciodată bună. Este normal. Scrie o versiune completă fără să te uiți la limita de caractere, apoi începe să tai. Majoritatea candidaților au nevoie de 5–8 ciorne înainte ca textul să atingă forma finală. Între ciorne, ia pauze; cel mai bine 2–3 zile. Revenind după o pauză, vei vedea greșeli și fragmente slabe pe care nu le-ai observat anterior.
Ce ar trebui să conțină un Personal Statement
Pasiunea academică – inima textului
Aceasta este partea absolut cea mai importantă. Comisiile de admitere de la universitățile britanice – în special la Oxbridge, Imperial, UCL și LSE; caută candidați cu un interes profund, autentic pentru programul de studiu. Nu este suficient să scrii „fizica mă fascinează”. Trebuie să arăți cum se manifestă această fascinație.
Moduri concrete:
- Lecturi în afara programei: Menționează 2–3 cărți sau articole pe care le-ai citit din proprie inițiativă și descrie ce ai învățat din ele. Nu rezuma – arată-ți reflecția. „Citind Thinking, Fast and Slow a lui Kahneman, am început să mă întreb dacă euristicile cognitive pot explica deciziile electorale în context românesc; și această întrebare m-a condus la cercetările lui Tversky și Sunstein despre nudging.”
- Întrebările pe care ți le pui: Nu trebuie să ai răspunsuri. Arată că gândești critic. „După ce am citit argumentele lui Piketty despre inegalitatea averii, nu am putut reconcilia teza sa cu experiența tranziției economice post-comuniste, pe care o observam în România. Funcționează modelul lui Piketty în economiile post-comuniste?”
- Conexiuni între domenii: Cele mai interesante Personal Statement-uri conectează perspective. Un student la medicină care citește despre etica inteligenței artificiale în diagnosticare. Un viitor informatician care analizează cum algoritmii schimbă democrația. Acesta este un semnal de maturitate intelectuală.
Activități supracurriculare (nu extracurriculare)
Universitățile britanice – spre deosebire de cele americane; nu caută o listă de douăzeci de activități extrașcolare. Caută activități supracurriculare: cele care se leagă direct de programul de studiu ales și depășesc programa școlară. Diferența este fundamentală. Extracurriculare înseamnă sport, voluntariat, echipa de dezbateri. Supracurriculare înseamnă participarea la prelegeri universitare, citirea articolelor științifice, efectuarea propriilor experimente, scrierea unui blog despre un anumit domeniu.
Câteva activități supracurriculare puternice valorează mai mult decât zece extracurriculare. Participarea la programul Nuffield Research Placement, citirea Journal of Medicine, construirea propriului proiect pe GitHub, participarea la concursul British Physics Olympiad – acestea sunt lucruri care impresionează. Conducerea cercului de dans al școlii? O activitate frumoasă, dar nu într-un Personal Statement pentru inginerie.
Abilități transferabile
Arată că ai calitățile necesare pentru studii: autonomie în învățare, capacitate de gândire analitică, abilitatea de a gestiona timpul, reziliență la dificultăți. Dar nu scrie asta direct; arată prin exemple. În loc de „sunt o persoană organizată și pot gestiona timpul” scrie despre cum ai combinat pregătirile pentru bacalaureat cu conducerea unui proiect de cercetare și ce provocări a trebuit să rezolvi. În loc de „pot gândi analitic” descrie o problemă concretă pe care ai rezolvat-o și cum ai ajuns la soluție.
Privire spre viitor
Câteva propoziții la final: de ce anume acest program de studiu, ce vrei să faci cu cunoștințele dobândite (nu trebuie să știi o carieră concretă – dar trebuie să arăți că te gândești la viitor). Nu scrie „vreau să schimb lumea”; scrie concret ce fel de probleme vrei să rezolvi sau ce întrebări de cercetare te fascinează.
Ce SĂ NU scrii – greșeli care descalifică
În fiecare an, mii de candidați fac aceleași greșeli. Comisiile de admitere citesc sute de Personal Statement-uri săptămânal – pot recunoaște un șablon, o minciună și „limbajul AI” într-o fracțiune de secundă. Iată cele mai comune capcane.
Citate la început. „Albert Einstein a spus odată…”; nu. Aceasta este cea mai frecventă greșeală și cel mai sigur mod prin care un tutore va da ochii peste cap. Un citat al unei persoane celebre vorbește despre acea persoană celebră, nu despre tine. Fiecare caracter din Personal Statement trebuie să vorbească despre tine și gândirea ta.
Generalități și declarații goale. „De mic copil m-a fascinat știința”, „Întotdeauna am vrut să ajut oamenii”, „Istoria ne învață cine suntem”. Acestea sunt propoziții pe care le-ar putea scrie literalmente orice candidat din lume. Nu transmit nicio informație. Transformă fiecare generalitate într-un exemplu concret: ce anume te fascinează, când ai aflat despre asta, ce ai făcut în legătură cu asta.
Listă de activități fără reflecție. Personal Statement nu este un CV. Enumerarea „am participat la X, Y, Z, am luat parte la A, B, C” fără a explica ce ai învățat și cum ți-a influențat gândirea este o risipă de caractere. O singură activitate descrisă în profunzime valorează mai mult decât cinci enumerate superficial.
Minciuni și exagerări. Dacă scrii că ai citit Capitalul lui Marx, iar la interviu tutorele te întreabă despre teoria valorii-plus – trebuie să poți discuta despre asta. Nu menționa niciodată o carte pe care nu ai citit-o și nici un proiect pe care nu l-ai făcut. Tutorii de la Oxbridge pun întrebări din Personal Statement, minciuna va ieși la iveală.
Scrierea despre un program de studiu la care nu aplici. Reține: Personal Statement merge la toate cele cinci universități. Dacă aplici la Economie la cinci universități, scrie despre economie. Nu scrie „vreau să studiez la Oxford” – celelalte universități vor citi asta și nu vor fi încântate.
Limbajul AI. Comisiile recunosc din ce în ce mai bine textul generat de inteligența artificială. Un text nenatural de fluid, lipsit de voce personală, plin de tranziții perfecte între paragrafe. Dacă Personal Statement-ul tău sună „prea bine”; este greșit. Vocea ta, cu ritmul său specific, imperfecțiunile și asocierile originale, este cel mai mare atu al tău.
Cum să scrii o introducere puternică – un hook care să capteze cititorul
Prima propoziție a Personal Statement-ului este cartea ta de vizită. Un tutore care tocmai a terminat de citit al o sutălea Personal Statement din acea zi trebuie să decidă în cinci secunde: citesc mai departe cu atenție sau scanez superficial. Introducerea ta decide care va fi cazul.
Începuturi de Personal Statement – cum să începi?
Comparație între primele propoziții slabe și puternice
Exemple inspirate din Personal Statement-uri reale – modificate pentru protejarea anonimatului candidaților
Strategii pentru o introducere puternică:
- O scenă sau un moment concret – când, unde, ce faci, ce simți. Pune cititorul în situație.
- O întrebare provocatoare; o întrebare pe care ți-o pui singur și care duce la restul textului.
- Un paradox sau o afirmație surprinzătoare – ceva care sparge așteptările și îl face pe cititor să vrea să știe mai mult.
- O observație personală; ceva ce ai remarcat în lumea înconjurătoare și care te-a atras în domeniul respectiv.
Evită cu orice preț: citatele, definițiile din dicționar, întrebările retorice fără răspuns, declarațiile generale de dragoste pentru subiect.
Sfaturi specifice pentru programele de studiu – ce caută departamentele individuale
Un Personal Statement pentru medicină arată complet diferit de un Personal Statement pentru economie. Fiecare program de studiu are propria cultură de admitere, propriile așteptări și propriile semnale de alarmă. Iată sfaturi adaptate pentru cele mai populare programe de studiu în rândul candidaților români.
Personal Statement – ce să subliniezi pentru fiecare program de studiu
Ce caută comisiile pentru cele mai populare programe de studiu în rândul candidaților români
| Program de studiu | Elemente cheie | Lecturi / activități exemplificative | Ce să eviți |
|---|---|---|---|
| Medicină | Work experience (spital, clinică, centru de îngrijire paliativă), reflecție asupra eticii medicale, empatie + reziliență, înțelegerea realităților NHS | Atul Gawande Being Mortal, Henry Marsh Do No Harm, BMJ Student, voluntariat medical, pregătire UCAT | „Vreau să ajut oamenii” fără detalii concrete; lipsa work experience; idealizarea profesiei de medic |
| Drept | Analiza unor cazuri concrete (jurisprudență), înțelegerea sistemului common law, gândire critică, abilitatea de argumentare | Donoghue v Stevenson, R v Brown, Tom Bingham The Rule of Law, Lady Hale's judgments, pregătire LNAT | Amestecarea dreptului cu politica; afirmații de genul „dreptul este fundamentul”; lipsa referințelor la cazuri concrete |
| Economie | Înțelegerea modelelor economice, analiza datelor, conectarea teoriei cu lumea reală, latura matematică a economiei | Mankiw, Piketty, Freakonomics, The Economist, analiza inflației în România, studierea pieței muncii | Teorie pură fără aplicare; lipsa matematicii; scrierea despre „business” în loc de economie |
| Inginerie | Proiecte tehnice, înțelegerea principiilor fizicii/matematicii, rezolvarea de probleme, aplicații practice ale științei | Proiecte proprii (Arduino, CAD, robotică), Mark Miodownik Stuff Matters, Henry Petroski, olimpiade de fizică | General „pasiune pentru tehnologie”; lipsa proiectelor proprii; scrierea despre IT în loc de inginerie |
| Științe umaniste | Analiză profundă a textelor, interpretare proprie, lectură extinsă, conectarea perspectivelor, gândire originală | Opere literare/filozofice analizate, eseistică, participare la dezbateri, scriere proprie, studii de film | Rezumat în loc de analiză; „îmi place să citesc”; lipsa unei opinii proprii; scrierea despre subiecte generale |
| Computer Science | Proiecte de programare proprii, înțelegerea algoritmilor și structurilor de date, bazele matematice ale CS | Proiecte pe GitHub, hackathon-uri, Knuth, algoritmi – nu framework-uri; matematică discretă, pregătire MAT | Enumerarea limbajelor de programare; „știu Python”; lipsa matematicii; scrierea despre jocuri pe calculator |
La Oxbridge, pregătirea pentru testele de admitere și interviu este crucială – PS trebuie să fie coerent cu aceste elemente
Medicină – muncă clinică și reflecție
Medicina este singurul program de studiu la care work experience este absolut obligatoriu. Comisia vrea să vadă că înțelegi cum arată munca unui medic în practică – nu din filme, ci din observație. Ca și candidat român, nu ai acces ușor la NHS, dar poți dobândi experiență în spitale, clinici și centre de îngrijire paliativă din România. Cheia: nu descrie ce ai văzut; descrie cum ți-a influențat gândirea. Comisia nu caută o relatare a practicii. Caută reflecții despre empatie, reziliență emoțională și dilemele etice cu care se confruntă medicii.
Drept – argumentare și jurisprudență
Personal Statement-ul pentru drept (Law/Jurisprudence) trebuie să arate că poți gândi ca un jurist: să analizezi argumente, să vezi ambele părți ale unei dispute, să găsești nuanțe în situații aparent simple. Menționează cazuri concrete (cases) pe care le-ai citit și descrie ce te-a interesat la ele. Mergi la o ședință de judecată într-o instanță din România – este o experiență despre care poți scrie. Pentru aplicațiile la Cambridge Law sau Oxford Jurisprudence, PS-ul trebuie să susțină LNAT, arată aceeași acuitate analitică.
Economie – date și modele, nu business
Economia la universitățile britanice este o știință academică, nu „business”. Comisiile caută candidați cu o bază matematică solidă și capacitatea de a analiza fenomene economice prin prisma modelelor. Perspectiva ta românească este un atu: tranziția economică post-comunistă din anii ‘90, inflația din ultimii ani, piața muncii în UE după Brexit – acestea sunt subiecte care vor arăta că legi teoria cu observația.
Inginerie și Computer Science – arată ce ai construit
Pentru inginerie și Computer Science, comisiile vor să vadă proiecte. Nu trebuie să ai o invenție revoluționară; dar trebuie să arăți că construiești, explorezi, rezolvi probleme. Un proiect cu Arduino, o aplicație scrisă în timpul liber, participarea la un hackathon, soluții de la olimpiadele de fizică sau matematică. Important: la Computer Science la Oxford și Cambridge, cheia este baza matematică, nu abilitatea de a „bate cod”. Scrie despre algoritmi și structuri de date, nu despre framework-uri.
Editarea și șlefuirea – de la ciornă la versiunea finală
Scrierea primei ciorne reprezintă poate 20% din muncă. Restul de 80% este editarea – și aici majoritatea candidaților fac o greșeală, fie editând prea puțin (trimițând a doua ciornă), fie prea mult (eliminând vocea personală, până când textul sună ca un articol de enciclopedie).
Checklist înainte de trimiterea Personal Statement
Verifică fiecare punct înainte de finalizarea în UCAS
- Prima propoziție captează cititorul și vorbește despre TINE (nu despre o persoană celebră)?
- Cel puțin 75–80% din text se referă la interesul tău pentru programul de studiu (lecturi, întrebări, reflecții)?
- Menționezi cărți/articole concrete și descrii PROPRIA ta reflecție (nu un rezumat)?
- Fiecare activitate menționată este susținută de o descriere a ceea ce ai învățat?
- Textul nu depășește 4 000 de caractere (cu spații) și 47 de rânduri?
- Nu există greșeli de ortografie, gramaticale sau expresii nenaturale (efect de traducere)?
- Textul nu menționează nume de universități specifice (PS merge la toate cele 5)?
- Fiecare generalitate este înlocuită cu un exemplu concret?
- Poți discuta la interviu despre fiecare carte și fiecare proiect pe care le menționezi?
- Încheierea privește spre viitor și leagă pasiunea ta de obiectivele academice?
- Cel puțin 3 persoane au citit textul și au oferit feedback (inclusiv cineva cu cunoștințe despre programul de studiu respectiv)?
- Citind textul cu voce tare, sună natural – ca TINE, nu ca o enciclopedie?
Mentorii College Council verifică fiecare dintre aceste puncte în timpul revizuirii Personal Statement – comandă o recenzie
Procesul de editare pas cu pas
Ciorna 1–2: Eliberează-ți mintea. Scrie fără restricții. Depășește limita. Nu te gândi la eleganța propozițiilor. Scopul este să aduni material.
Ciorna 3–4: Începe să tai. Ce propoziții pot fi eliminate fără pierderea informației? Ce activități sunt cele mai slabe? Ce paragrafe repetă aceeași idee cu alte cuvinte? Fii nemilos; fiecare caracter care nu contribuie la candidatura ta fură spațiu pentru ceva mai important.
Ciorna 5–6: Șlefuiește limbajul. Acum lucrezi la fiecare propoziție: este clară? Spune ceva concret? Tranziția la următoarea propoziție este naturală? Tonul este coerent – personal, dar profesional? Citește cu voce tare; dacă o propoziție sună ciudat rostită, rescrie-o.
Ciorna 7–8: Feedback extern. Dă textul să-l citească minim trei persoane: un profesor (sau consilier), cineva care cunoaște programul de studiu ales și cineva care nu-l cunoaște. Prima persoană va verifica conținutul, a doua – dacă conținutul academic este relevant, a treia – dacă textul este inteligibil și captivant pentru un laic. Mentorii noștri de la College Council – absolvenți de Oxford și Cambridge; revizuiesc Personal Statement-urile rând cu rând, verificând atât conținutul, cât și tonul, și ajutând la eliminarea particularităților stilistice românești care pot slăbi textul în ochii comisiei britanice.
Versiunea finală: Ultima revizuire. Verifică limita de caractere. Verifică ortografia. Verifică dacă nu menționezi nume de universități. Roagă pe cineva să facă o corectură. Lipește în UCAS și verifică formatarea (UCAS elimină formatarea – nu vor exista bold, italic sau bullet points). Gata.
Calendarul – când să începi să scrii Personal Statement
Scrierea unui Personal Statement este un maraton, nu un sprint. Candidații români, obișnuiți cu un sistem în care totul se face în ultimul moment, fac în mod regulat greșeala de a lăsa PS-ul pentru septembrie. La Oxbridge, termenul limită este 15 octombrie; ceea ce înseamnă că la jumătatea lunii septembrie PS-ul tău ar trebui să fie deja în faza finală.
Calendarul scrierii Personal Statement
De la primul brainstorming la trimiterea UCAS – plan pentru candidatul din ciclul 2026/2027
Sursa: UCAS 2025/2026 Key Dates, University of Oxford Admissions
Personal Statement puternic vs slab – comparație
Teoria este una – să vedem cum arată diferența în practică. Mai jos, o comparație a abordărilor pentru elementele cheie ale PS: introducerea, descrierea lecturilor și descrierea experiențelor. Exemple inspirate din texte reale, modificate pentru protejarea anonimatului.
Personal Statement puternic vs slab – comparație
Provocări specifice pentru candidații români
Candidații români la universitățile britanice se confruntă cu câteva provocări unice în scrierea Personal Statement-ului. Este important să le cunoști și să le contracarezi conștient.
Limbajul. Scrii în engleză, dar gândești în română. Efectul: propoziții prea lungi, diateză pasivă, sintaxă formală, lipsa unui „flow” natural. Propozițiile științifice românești pot fi baroce; cele englezești trebuie să fie scurte, clare, concrete. După ce ai scris fiecare paragraf, întreabă-te: ar spune un englez asta în acest fel? Dacă nu – rescrie. Cel mai bine este să rogi un vorbitor nativ să facă o corectură. Mentorii College Council; inclusiv absolvenți de Oxford și Cambridge cu experiență în lucrul cu candidații români – verifică tonul și naturalețea limbajului, deoarece gramatica corectă nu este suficientă; textul trebuie să sune ca cineva care gândește în engleză.
Sistemul educațional. Liceele românești nu pregătesc pentru scrierea unui Personal Statement. Nu învață scrierea reflexivă despre interesele academice, nu construiesc o cultură a „activităților supracurriculare”, nu pun accent pe cititul în afara programei. Aceasta înseamnă că trebuie să-ți construiești singur experiența – și să începi devreme. Începe să citești articole științifice, să participi la cursuri online (Coursera, edX), să iei parte la concursuri și programe de cercetare. Platforma Okiro.io oferă materiale pentru pregătirea studiilor în străinătate, care ajută la construirea profilului candidatului.
Lipsa consilierii. În multe școli românești nu există un consilier care să înțeleagă sistemul UCAS. Profesorii scriu scrisori de recomandare, dar rareori au experiență cu Personal Statement. De aceea este atât de important să găsești un mentor; cineva care a trecut el însuși prin proces și îți poate oferi un feedback sincer și competent. Mentorii noștri de la College Council sunt absolvenți ai celor mai bune universități britanice, care lucrează cu candidații români în fiecare an – știu ce greșeli fac elevii români și cum să le evite. Programează o consultație gratuită pentru a discuta aplicația ta.
Predicted grades. În sistemul românesc, profesorii nu emit „predicted grades”; trebuie să ceri singur rezultatele estimate la bacalaureat, ceea ce pentru multe școli este o noutate. Începe să discuți cu profesorii tăi din timp (aprilie–mai, clasa a XI-a), pentru a le da timp să se pregătească pentru această sarcină.
Cum te ajută College Council să scrii Personal Statement
La College Council știm că Personal Statement nu este un document care se scrie singur. Este rezultatul săptămânilor de planificare, scriere și editare – și necesită feedback de la cineva care înțelege cu adevărat ce caută comisiile de admitere britanice.
Echipa noastră de mentori include absolvenți de Oxford, Cambridge și alte universități din Russell Group, care au trecut ei înșiși prin acest proces și acum îi ajută pe candidații români. Iată ce oferim:
Recenzie Personal Statement; mentorii noștri îți citesc textul rând cu rând și îți oferă feedback detaliat: ce funcționează, ce este slab, ce să tai, ce să dezvolți. Nu scriem pentru tine – te ajutăm să scrii cea mai bună versiune a propriului tău text.
Pregătire completă pentru Marea Britanie; Personal Statement este un element al unui puzzle mai mare. De asemenea, te ajutăm cu alegerea universității și a programului de studiu, scrisori de recomandare, pregătirea pentru interviu (simulări de interviu cu tutori), teste de admitere și chiar negocierea notelor estimate cu școala.
Consultație gratuită – nu știi de unde să începi? Programează o discuție cu consilierul nostru. Vom discuta profilul tău, te vom ajuta să evaluezi șansele și îți vom propune un plan de acțiune.
Mentorii noștri știu ce caută tutorii de la Oxbridge, pentru că ei înșiși au fost în locul lor. Știu cum sună un Personal Statement care duce la o invitație la interviu; și cum sună unul care ajunge în teancul de respingeri. Această cunoaștere de primă mână este ceva ce nu poate fi înlocuit cu un șablon de pe internet.
Rezumat – Personal Statement-ul tău este vocea ta
Personal Statement nu este o formalitate de bifat. Este singurul moment din întregul proces UCAS în care comisia de admitere te aude pe tine – nu notele tale, nu opiniile profesorilor, nu rezultatul examenului. Sunt 4 000 de caractere în care trebuie să răspunzi la o întrebare fundamentală: de ce tu?
Cele mai bune Personal Statement-uri, pe care le citesc tutorii de la Oxford și Cambridge, au trei caracteristici comune. În primul rând: concretețe; nu generalități, nu declarații, ci detalii, întrebări, scene, reflecții. În al doilea rând: autenticitate – un text care sună ca tine, cu modul tău specific de gândire, nu ca un șablon de pe internet. În al treilea rând: profunzime; este mai bine să scrii în profunzime despre o singură lectură decât superficial despre cinci.
Începe devreme. Scrie multe ciorne. Adună feedback. Și reține: însuși faptul că pregătești un Personal Statement înseamnă că faci ceva ce majoritatea elevilor români de bacalaureat nici măcar nu iau în considerare. Aceasta este deja curaj.
Următorii pași
- Decide-te asupra programului de studiu – la Oxbridge și multe universități din Marea Britanie aplici la un program specific. Cu cât te decizi mai devreme, cu atât ai mai mult timp să-ți construiești profilul.
- Începe să citești în afara programei; acesta este fundamentul oricărui Personal Statement bun. 2–3 cărți și articole regulate în domeniul respectiv.
- Planifică activități supracurriculare – prelegeri universitare, cursuri online, proiecte, concursuri. Construiește material pentru PS.
- Scrie prima ciornă în iulie, dă-ți timp pentru 5–8 iterații înainte de termenul limită.
- Găsește un mentor – College Council oferă recenzii de Personal Statement de la absolvenți Oxbridge. Programează o consultație gratuită.
- Pregătește-te pentru procesul UCAS, PS-ul este o parte a unui puzzle mai mare.
Citește și
- Studii la Oxford University – ghid complet pentru români 2026, cerințe, admitere, interviu și viața studențească
- Studii la Cambridge University – ghid pas cu pas, totul despre aplicarea la a doua cea mai renumită universitate din Marea Britanie
- Cum să aplici prin UCAS – ghid complet, întregul proces de admitere la studii în Marea Britanie
- Studii la Imperial College London – ghid, inginerie, științe exacte și medicină în Londra
- Studii în Marea Britanie – ghid, o introducere amplă în sistemul de învățământ superior din Marea Britanie
