Scrisori de Recomandare pentru Studii în Străinătate – Cum să Obții Cele Mai Bune în 2026

Stai în cancelaria liceului tău și tocmai ai rugat-o pe doamna de chimie să-ți scrie o scrisoare de recomandare pentru studii în Statele Unite. Te privește cu un amestec de bunăvoință și groază. „O recomandare? Și în ce format? În engleză? Ce ar trebui să scriu acolo – că te descurci bine la teste?” Și în acest moment îți dai seama că te afli în fața uneia dintre cele mai dificile provocări pentru un candidat român la studii în străinătate: sistemul scrisorilor de recomandare, care în România practic nu există.

În sistemul american de admitere, scrisorile de recomandare nu sunt o formalitate. Este unul dintre cele mai importante elemente ale aplicației – adesea decisiv pentru acceptarea sau respingerea candidaților cu rezultate academice identice. Comisia de admitere de la Harvard, Stanford sau MIT citește mii de eseuri și vede mii de scoruri excelente la SAT. Dar o scrisoare în care un profesor scrie: „În douăzeci de ani de carieră, am avut o singură elevă care a schimbat cu adevărat modul în care gândesc despre materia mea – și ea este aceea” – o astfel de scrisoare rămâne în memorie. Și schimbă decizia.

Problema este că în sistemul educațional românesc, scrisorile de recomandare sunt un fenomen practic necunoscut. Profesorii nu știu cum să le scrie. Elevii nu știu cui să ceară. Iar rolul de „school counselor”, crucial în admiterea americană, pur și simplu nu există în liceele românești. Acest ghid rezolvă fiecare dintre aceste probleme – pas cu pas, cu sfaturi concrete pentru elevii români de liceu.

Dacă abia începi să te familiarizezi cu procesul de aplicare la studii în străinătate, începe cu ghidul nostru complet pentru aplicarea la studii în SUA. I dacă vrei să înțelegi cum se încadrează scrisorile de recomandare în imaginea de ansamblu – cum ar fi Common App, eseurile de aplicație sau activitățile extrașcolare – vei găsi aici linkuri către fiecare dintre aceste subiecte.

De ce scrisorile de recomandare au o importanță atât de mare

Pentru a înțelege importanța scrisorilor de recomandare, trebuie să înțelegi cum gândește comisia de admitere a unei universități americane. Ofițerul de admitere îți citește aplicația și vede cifre: scor SAT 1540, medie 5.6, cinci materii la nivel avansat la bacalaureat. Vede și eseul tău – 650 de cuvinte despre cum voluntariatul la un hospice ți-a schimbat perspectiva asupra medicinei. Dar de unde să știe dacă este adevărat? De unde să știe cum ești cu adevărat în viața de zi cu zi – în clasă, în interacțiunea cu colegii, într-o situație în care nimeni nu te evaluează?

Tocmai pentru asta sunt scrisorile de recomandare. Este singurul element al aplicației pe care nu îl controlezi – și de aceea comisiile le tratează cu atâta încredere. O scrisoare de la un profesor care te cunoaște de doi ani, care ți-a văzut succesele și eșecurile, care a observat cum reacționezi la dificultăți și cum îi tratezi pe ceilalți – o astfel de scrisoare spune mai mult decât orice rezultat de examen.

Harvard Common Data Set evaluează în mod constant scrisorile de recomandare ca un element cu statut de „considered” sau „important” în procesul de admitere. MIT, pe pagina sa de admitere, scrie direct că scrisorile de recomandare ajută la înțelegerea „cine ești în clasă și în afara ei”. Stanford vorbește despre căutarea „vitalității intelectuale” – și tocmai un profesor poate confirma că ai această vitalitate intelectuală, descriind momentul în care ai pus o întrebare pe care nimeni altcineva din clasă nu o mai pusese.

În practică: două aplicații cu scoruri SAT identice, eseuri similare și un profil extrașcolar comparabil pot duce la decizii complet diferite – și adesea scrisoarea de recomandare este cea care face diferența.

Câte scrisori de recomandare ai nevoie – SUA, UK, Europa

Cerințele diferă dramatic în funcție de sistemul la care aplici. Iată o prezentare generală:

Statele Unite (Common App)

• 2 scrisori de la profesori de materii (teacher recommendations) – de obicei din domenii diferite (ex. unul STEM, unul umanist)
• 1 scrisoare de la consilierul școlar (school counselor recommendation) – în context românesc, acesta este dirigintele, directorul sau psihopedagogul școlar
• Opțional 1-2 scrisori suplimentare – de la un mentor, angajator, antrenor – unele universități permit acest lucru prin secțiunea „Other Recommender” din Common App
• Atenție: unele universități au cerințe specifice – de ex. MIT cere 2 scrisori de la profesori (unul STEM, unul umanist) + o scrisoare de la consilierul școlar. Dartmouth permite peer recommendation (o scrisoare de la un coleg!)

Marea Britanie (UCAS)

• 1 referință academică – scrisă de un profesor sau de coordonatorul UCAS din școală
• Referința UCAS este scrisă în numele școlii, nu de un profesor anume – dar în practică este de obicei profesorul materiei la care aplici
• Formatul este diferit de cel american – mai formal, axat pe potențialul academic, mai puțin pe anecdote personale
• Mai multe despre acest sistem în ghidul nostru UCAS

Europa continentală

• Olanda, Germania, Elveția (ETH/EPFL): de obicei nu cer scrisori de recomandare pentru studii de licență – admiterea se bazează pe rezultatele academice
• Italia (Bocconi, Polimi): nu cer recomandări pentru majoritatea programelor de licență
• Franța (Sciences Po): cere 1-2 recomandări academice
• Spania (IE University): cere 1 scrisoare de recomandare
• Irlanda (Trinity College Dublin): prin UCAS – 1 referință

Concluzia cheie pentru elevul român: dacă aplici în SUA, ai nevoie de minimum 3 scrisori. Dacă în UK – 1. Dacă în Europa continentală – de obicei 0. Planifică-ți în consecință și nu cere profesorilor scrisori de care nu ai nevoie.

Cui să ceri o scrisoare de recomandare – strategia de alegere

Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări din întregul proces și locul unde elevii români fac prima greșeală serioasă. Regula este simplă, dar neintuitivă: nu cere celui mai bun profesor – cere profesorului care te cunoaște cel mai bine.

Profesorul care te CUNOAȘTE, nu profesorul care ți-a dat 10

Imaginează-ți două scenarii:

• Profesorul A: Ai nota 10 la el, dar ești unul dintre cei treizeci de elevi din clasă. Profesorul îți știe numele și știe că te descurci bine la teste. Poate scrie: „Elev foarte bun, întotdeauna pregătit, notă excelentă.”
• Profesorul B: Ai nota 9 la ea, dar după ore ați discutat despre proiectul tău de cercetare. A văzut cum îi ajutai pe elevii mai slabi. Știe despre visul tău de a studia în străinătate. Poate scrie: „Îmi amintesc ziua când Kasia a venit după ore cu o întrebare care m-a surprins. Am discutat o oră, iar o săptămână mai târziu mi-a adus o analiză de zece pagini care ar fi fost o lucrare solidă la nivel universitar.”

Care scrisoare este mai puternică? Desigur, a doua. Ofițerii de admitere recunosc scrisorile generice de la o poștă – și le tratează ca fiind neutre, nu pozitive. O scrisoare care spune „elev bun, îl recomand” nu te ajută în aplicație. O scrisoare cu o anecdotă concretă, emoție și o perspectivă personală a profesorului – ajută enorm.

Criterii practice de alegere

Iată o listă de întrebări pe care ar trebui să ți le pui atunci când alegi profesorul:

1. Profesorul mă cunoaște personal? – Am discutat vreodată în afara contextului notelor? Știe ce mă interesează?
2. Profesorul mi-a văzut cele mai bune momente? – O prezentare, un proiect, o discuție la oră, ajutor acordat unui alt elev, o reacție la o întrebare dificilă?
3. Profesorul predă o materie legată de domeniul meu de studiu planificat? – Pentru aplicații STEM, cel mai bun este un profesor de matematică, fizică sau chimie. Pentru științe umaniste – de română, istorie sau engleză.
4. Profesorul poate scrie în engleză? – Dacă nu, este dispus să colaboreze cu tine la traducere?
5. Este un profesor din clasele a X-a - a XII-a? – Universitățile americane preferă recomandările de la profesori din junior/senior year (echivalentul claselor a X-a - a XII-a din liceul românesc).

Cui SĂ NU ceri

• Un profesor care te cunoaște doar dintr-un semestru
• Un profesor la care ai cea mai mare notă, dar care nu poate spune nimic despre tine în afară de „elev sârguincios”
• Un profesor care este cunoscut pentru scrierea de opinii scurte, formale
• Un părinte, o rudă sau oricine cu un conflict de interese evident

Contextul românesc – cum să ajuți un profesor care nu a scris niciodată o scrisoare de recomandare

Aceasta este o secțiune pe care nu o vei găsi în niciun ghid american, deoarece se referă la o problemă specific românească. În SUA, fiecare profesor de liceu a scris zeci de scrisori de recomandare. În România – profesorul tău probabil nu a scris niciodată niciuna.

Nu este vorba că profesorii români sunt mai puțin buni. Este vorba că în sistemul educațional românesc scrisorile de recomandare nu există. Profesorul nu știe ce format să folosească, cât de lungă ar trebui să fie scrisoarea, ce așteaptă comisia de admitere și – cel mai important – ce ton să adopte. Tradiția academică românească este formală și reținută. Tradiția americană a recomandărilor cere entuziasm, exemple concrete și implicare personală.

Ce poți face

1. Oferă-i profesorului context. Explică-i ce este o scrisoare de recomandare în sistemul american. Spune-i direct: „Aceasta nu este o notă din catalog. Este o scrisoare personală în care descrieți cum sunt eu ca elev și ca persoană.”

2. Oferă-i profesorului un „brag sheet” (fișă de realizări). Acesta este un document care conține:

• O listă cu realizările tale academice (olimpiade școlare, concursuri, proiecte)
• O listă cu activitățile extrașcolare, cu context
• Obiectivele tale – de ce vrei să studiezi în străinătate, la ce specializare
• 2-3 situații concrete de la orele acelui profesor, care pot servi drept anecdote în scrisoare
• O listă cu universitățile la care aplici

3. Oferă exemple de scrisori puternice. Nu scrisori complete (ar fi neetic), dar explică ce funcționează: anecdote concrete, comparații cu alți elevi, perspectiva personală a profesorului. Poți spune: „Cele mai bune scrisori încep cu o poveste concretă – un moment pe care îl amintiți.”

4. Acordă timp. Minimum 2-3 luni înainte de termenul limită. Un profesor care nu a scris niciodată o astfel de scrisoare are nevoie de timp să se gândească, să scrie și eventual să o revizuiască. A cere cu o săptămână înainte de termenul limită este o rețetă pentru o scrisoare generică.

5. Oferă ajutor cu limba engleză. Dacă profesorul nu se simte confortabil cu engleza, propune-te să ajuți la traducere – dar subliniază că conținutul și opiniile trebuie să fie ale sale. Unele universități acceptă scrisori în limba maternă cu o traducere profesională.

6. Oferă un model de format. Arată-i profesorului structura: antet cu date, paragraf de deschidere (de unde îl cunoaște pe elev), 2-3 paragrafe cu exemple concrete, paragraf de încheiere cu o recomandare clară.

Mai multe despre construirea unui profil extrașcolar care va servi drept material pentru recomandări puternice, vei găsi în ghidul nostru despre activitățile extrașcolare.

Ce face ca o scrisoare de recomandare să fie cu adevărat puternică

Comisiile de admitere de la universitățile de top citesc mii de scrisori de recomandare anual. După câteva sute de scrisori, ofițerul de admitere poate distinge în 30 de secunde o scrisoare generică de una excepțională. Iată ce face diferența:

Anecdote concrete în loc de laude generale

Slab: „Ion este un elev foarte bun, activ la ore și întotdeauna pregătit.”

Puternic: „Îmi amintesc o lecție despre termodinamică, când Ion a ridicat mâna și a întrebat dacă a doua lege a termodinamicii se aplică proceselor biologice la nivel celular. Această întrebare nu era în program – și, sincer, a trebuit să merg acasă și să verific răspunsul. A doua zi, Ion a venit cu trei articole științifice pe această temă, pe care le găsise singur.”

Comparație cu contextul

Slab: „Ana este cea mai bună din clasă.”

Puternic: „În optsprezece ani de predare a chimiei, am avut probabil peste o mie de elevi. Ana este în top cinci, în ceea ce privește independența gândirii și abilitatea de a conecta concepte din diferite domenii. Este singura elevă care a propus vreodată, de una singură, extinderea unui experiment școlar cu variabile suplimentare.”

Discuția despre dezvoltare și depășirea dificultăților

Comisiile nu caută perfecțiunea – caută caracterul. O scrisoare care arată cum un elev a depășit o dificultate este mai puternică decât o scrisoare care descrie doar succese.

Exemplu: „La începutul clasei a X-a, Mihai a avut dificultăți cu partea analitică a fizicii – rezultatul primului colocviu a fost de 62%. Dar ceea ce a făcut apoi îl distinge de toți elevii mei: a venit la consultații, a cerut exerciții suplimentare și, timp de trei luni, și-a îmbunătățit sistematic nivelul. Al doilea colocviu: 89%. Al treilea: 97%. Nu este talent – este determinare, pe care o văd la el în fiecare aspect al învățării.”

Tonul personal al profesorului

Cele mai puternice scrisori sună ca și cum ar fi scrise de o persoană reală, nu de un funcționar. Comisia vrea să audă vocea profesorului – entuziasmul, surpriza, mândria sa.

Exemplu de încheiere: „Dacă aș avea o fiică, aș vrea să aibă un coleg de clasă ca Toma. Și dacă aș avea un singur elev pe care să-l pot trimite la cea mai bună universitate din lume cu certitudinea că nu va dezamăgi – acela ar fi el.”

Brag sheet – arma ta secretă

Brag sheet (fișa de realizări) este un document pe care îl înmânezi profesorului, cerându-i o recomandare. În SUA este o practică standard – în România sună a lăudăroșenie. Dar nu este lăudăroșenie – este un instrument care îl ajută pe profesor să scrie o scrisoare concretă, detaliată.

Chiar și un profesor care te cunoaște bine nu-și amintește totul. Nu-și amintește că în clasa a X-a ai câștigat etapa județeană a olimpiadei de biologie. Nu știe că organizezi un cerc de programare pentru elevii mai mici. Nu știe că aplici la biomedical engineering la MIT. Brag sheet-ul îi oferă contextul fără de care scrierea unei scrisori puternice este pur și simplu imposibilă.

Ce ar trebui să conțină brag sheet-ul

1. Datele tale – nume, prenume, clasă, specializarea planificată și universitățile
2. Rezumat academic – cele mai importante realizări, olimpiade școlare, rezultate la examene (SAT, TOEFL)
3. Activități extrașcolare – cu context și rezultate măsurabile (nu „voluntariat”, ci „coordonator de voluntariat la spitalul de copii, 120 de ore, gestionarea unei echipe de 8 persoane”)
4. 2-3 amintiri concrete de la orele acelui profesor – momente care pot servi drept anecdote. Ex. „Îmi amintesc cum, la lecția despre Revoluția Franceză, am pus o întrebare despre paralele cu Solidaritatea – și am discutat despre asta jumătate de oră”
5. Trăsături pe care vrei ca profesorul să le sublinieze – ex. curiozitate intelectuală, determinare, abilitate de lucru în echipă, calități de lider
6. De ce îi ceri tocmai acestui profesor – nu este doar un compliment, ci o informație care îl ajută pe profesor să înțeleagă ce aspect al personalității tale vizează scrisoarea

Cum să înmânezi brag sheet-ul fără stânjeneală

Elevilor români le este stânjenitor să-i dea profesorului o listă cu realizările lor – este de înțeles într-o cultură care prețuiește modestia. Iată cum să abordezi situația:

• Spune direct: „Știu că poate părea ciudat, dar în sistemul american este o practică standard. Acest document are scopul de a vă facilita scrierea – nu este o lăudăroșenie, ci un ajutor.”
• Oferă documentul în scris (printat sau ca PDF), nu povesti verbal – profesorul are nevoie de el la îndemână în timpul scrierii
• Propune o întâlnire în care profesorul poate pune întrebări

Mai multe despre construirea unui profil extrașcolar care va servi drept material pentru recomandări puternice, vei găsi în ghidul nostru despre activitățile extrașcolare.

Scrisoarea de la consilierul școlar – cea mai mare provocare pentru candidații români

În sistemul american de admitere, school counselor recommendation este o scrisoare scrisă de persoana responsabilă de dezvoltarea academică și personală a elevului – cineva care îl cunoaște de ani de zile, cunoaște contextul școlii și poate plasa elevul în contextul întregii clase. Într-un liceu american tipic, consilierul școlar are în grijă 200-500 de elevi și scrie recomandări pentru ei ca parte a muncii sale.

În România un astfel de rol nu există. Psihopedagogul școlar se ocupă în principal de elevii cu probleme. Dirigintele se schimbă la câțiva ani și adesea îl cunoaște pe elev superficial. Directorul îl vede pe elev o dată pe an la apel.

Soluții pentru candidatul român

Opțiunea 1: Dirigintele clasei. Aceasta este cea mai frecventă alegere și, de obicei, cea mai bună, cu condiția ca dirigintele să te cunoască cel puțin din clasa a IX-a. Explică-i rolul consilierului școlar, oferă-i brag sheet-ul și explică-i că ar trebui să descrie:

• Poziția ta în contextul clasei și al școlii
• Contextul școlii (School Profile – un document separat)
• Trăsăturile tale personale vizibile în interacțiunile zilnice
• Eventuale circumstanțe (dificultăți familiale, schimbarea școlii, obstacole pe care le-ai depășit)

Opțiunea 2: Directorul școlii. Dacă dirigintele practic nu te cunoaște, directorul poate fi o alegere mai bună – mai ales dacă ești activ în viața școlii (consiliul elevilor, organizarea de evenimente, reprezentarea școlii la concursuri).

Opțiunea 3: Common App permite explicarea situației. În secțiunea Additional Information poți scrie pe scurt că în sistemul educațional românesc nu există un echivalent al consilierului școlar american și să explici cine scrie scrisoarea în locul acestuia. Comisiile de admitere de la universitățile de top cunosc această problemă – nu ești primul candidat român.

Opțiunea 4: Mentor extern sau consultant educațional. Dacă lucrezi cu un mentor de la College Council, acesta poate îndeplini rolul de consilier care cunoaște contextul aplicației tale. Totuși, o scrisoare formală de la consilierul școlar ar trebui să provină de la școala ta.

School Profile – documentul pe care elevii români îl uită

Pe lângă scrisoarea de la consilierul școlar, Common App cere un School Profile – un document care descrie școala ta: sistemul de notare, numărul de elevi, materiile oferite, rezultatele la bacalaureat, procentul de elevi care merg la facultate. În SUA, fiecare școală are un School Profile gata pregătit. În România – școala ta probabil nu are un astfel de document.

Soluția: pregătește-l tu (sau roagă dirigintele să colaboreze) și dă-l directorului pentru semnare. Ar trebui să conțină:

• Numele școlii, adresa, date de contact
• Sistemul de notare (1-10 cu descriere)
• Numărul de elevi din clasă și din școală
• Materiile oferite la nivel avansat
• Mediile rezultatelor la bacalaureat ale școlii (dacă sunt bune – merită menționat)
• Context: dacă școala este publică/privată, dacă este în clasamente

Programul – când să ceri recomandări

Momentul este crucial, iar elevii români încep adesea prea târziu. Iată un program optim:

Clasa a XI-a (penultima clasă de liceu), primăvara (martie-mai)

• Identifică profesorii pe care îi vei ruga să-ți scrie recomandări
• Începe să construiești relații – implică-te la ore, pune întrebări, mergi la consultații
• Informează profesorii despre planurile tale – nu cere încă formal, dar spune: „Plănuiesc să aplic la studii în străinătate și aș dori să vă rog să-mi scrieți o scrisoare de recomandare în anul școlar viitor”

Clasa a XII-a (ultima clasă), septembrie

• Cere formal – cel mai bine la începutul anului școlar, cu minimum 2-3 luni înainte de primul termen limită
• Înmânează brag sheet-ul – printat, cu toate informațiile de care profesorul are nevoie
• Explică procesul tehnic – cum să trimită scrisoarea prin Common App sau UCAS (sau cine o va face în numele profesorului)
• Oferă termenele limită – cu o marjă de minimum 2 săptămâni (dacă termenul limită pentru Early Decision este 1 noiembrie, cere scrisoarea pentru 15 octombrie)

Octombrie-noiembrie

• Verifică statusul – întreabă delicat dacă profesorul are nevoie de informații suplimentare
• Nu insista – dar asigură-te că scrisoarea este gata cu minimum o săptămână înainte de termenul limită
• Ajută cu aspectele tehnice – dacă profesorul are probleme cu Common App, ajută-l pas cu pas

Termene limită cheie 2025/2026

Mai multe despre programul întregului proces de aplicare – în programul nostru detaliat pentru aplicațiile la studii în străinătate.

Trimiterea scrisorilor – Common App, UCAS și alte platforme

Common App

În Common App, profesorul trimite scrisoarea de recomandare direct – nu prin tine. Procesul arată astfel:

1. În secțiunea “Recommenders and FERPA” introduci datele de contact ale profesorilor tăi și ale consilierului școlar (nume, prenume, email, materie)
2. Trebuie să semnezi FERPA waiver – o declarație prin care renunți la dreptul de a vedea scrisorile de recomandare. Semnează întotdeauna acest waiver. Dacă nu o faci, comisia va trata scrisorile cu mai puțină încredere (deoarece profesorul ar fi putut scrie „sub cenzura” elevului)
3. Common App trimite automat profesorului un email cu un link pentru a trimite scrisoarea
4. Profesorul completează un formular scurt (evaluarea elevului în diferite categorii pe o scară) și încarcă scrisoarea ca PDF sau o introduce direct
5. Tu nu vezi conținutul scrisorii – și nu ar trebui să-l întrebi pe profesor ce a scris

Atenție pentru profesorii români: interfața Common App este în engleză. Dacă profesorul nu se simte confortabil cu platforma, stai cu el și ajută-l tehnic – dar nu citi conținutul scrisorii.

UCAS

În UCAS, referința este trimisă de școală, nu de un profesor individual. Școala ta trebuie să fie înregistrată în sistemul UCAS (așa-numitul UCAS centre). Dacă nu este – poți aplica ca un candidat independent (independent applicant) și să trimiți tu referința de la profesor. Detalii – în ghidul nostru UCAS.

Alte platforme

• Coalition App – un sistem similar cu Common App, profesorul trimite direct
• Portalele universităților europene – de obicei cer încărcarea scrisorii ca PDF sau trimiterea prin email la adresa universității
• UC Application (California) – nu cere scrisori de recomandare (excepție!)

Cele mai frecvente greșeli ale candidaților români cu scrisorile de recomandare

După ani de observare a procesului de aplicare a elevilor români la universități străine, iată greșelile care se repetă cel mai des:

Greșeala 1: A cere prea târziu

Trei săptămâni înainte de termenul limită este prea târziu. Un profesor care scrie o scrisoare în grabă va scrie o scrisoare generică. Cere cu minimum 2-3 luni înainte – în septembrie, în clasa a XII-a, nu în noiembrie.

Greșeala 2: Alegerea profesorului „după notă”

Un profesor la care ai nota 10, dar care nu te cunoaște, va scrie o scrisoare mai slabă decât un profesor la care ai nota 9, dar care te cunoaște ca persoană. Ofițerii de admitere caută profunzime, nu o confirmare a notei din catalog.

Greșeala 3: Neacordarea contextului profesorului

Un profesor român nu știe ce așteaptă comisia de la Stanford. Dacă nu-i oferi un brag sheet, un model de format și o explicație a procesului – va scrie ceva în stilul unei opinii din catalogul școlar: formal, sec, fără anecdote. Nu este vina lui – este responsabilitatea ta.

Greșeala 4: Scrierea scrisorii în locul profesorului

Tentant, dar neetic și riscant. Comisiile de admitere pot recunoaște când o scrisoare sună ca și cum ar fi fost scrisă de elev, nu de profesor (ex. engleză prea bine scrisă, ton neconform cu perspectiva profesorului). Poți ajuta cu traducerea, dar conținutul și opiniile trebuie să fie autentice.

Greșeala 5: Ignorarea scrisorii de la consilierul școlar

Mulți elevi români dedică 95% din energie scrisorilor de la profesori și uită de scrisoarea de la consilierul școlar. Între timp, această scrisoare oferă contextul de care ofițerul de admitere are nevoie: cine ești în contextul clasei tale, cum este școala ta, ce obstacole ai depășit. Nu o omite.

Greșeala 6: Nesemnarea FERPA waiver

Dacă nu semnezi FERPA waiver în Common App, comisia va trata scrisorile cu reținere. Semnarea waiver-ului nu înseamnă că nu vei vedea niciodată scrisorile – înseamnă că profesorul le-a scris sincer, fără teama că elevul le va citi. Semnează întotdeauna waiver-ul.

Structura unei scrisori de recomandare puternice – schiță

Nu pot oferi un model complet de scrisoare (deoarece fiecare scrisoare ar trebui să fie unică), dar iată o structură pe care o poți arăta profesorului:

Paragraful 1: Prezentarea și contextul relației

Cine sunt, de cât timp și în ce context îl cunosc pe elev.

• „Sunt profesor de fizică la un liceu din România de 15 ani. O predau pe Ana de doi ani într-o clasă cu program extins de fizică și matematică.”

Paragraful 2: Abilități academice cu exemple concrete

Ce îl distinge pe acest elev din punct de vedere intelectual? O anecdotă concretă.

• Momentul în care elevul a pus o întrebare excepțională, a rezolvat o problemă într-un mod neconvențional sau a depășit programa școlară

Paragraful 3: Trăsături personale și caracter

Cum este acest elev ca persoană? Cum influențează mediul înconjurător?

• Cum îi tratează pe colegi, cum reacționează la dificultăți, dacă îi ajută pe alții, dacă este un lider

Paragraful 4: Dezvoltare și determinare

Cum s-a schimbat/dezvoltat elevul în timpul în care îl cunosc?

• Depășirea dificultăților, progresia abilităților, inițiative întreprinse din proprie voință

Paragraful 5: Recomandare clară

O încheiere puternică, personală.

• Comparație cu alți elevi (ex. „top 1% dintre elevii pe care i-am predat în întreaga mea carieră”)
• Sprijin personal (ex. „O recomand pe Ana fără nicio rezervă și cu deplină convingere”)

Lungime: 1-2 pagini (400-800 de cuvinte). Nu prea scurt (pare lipsă de implicare), nu prea lung (ofițerul de admitere nu va citi 5 pagini).

Diferențe culturale – cultura românească vs. americană a recomandărilor

Acest subiect este crucial și adesea omis. Cultura scrierii recomandărilor în România și în SUA sunt două lumi complet diferite.

Tradiția românească: formalitate și reținere

În cultura academică românească, laudele sunt parcimonioase. Un elev bun este „un elev foarte bun” – nu „cea mai remarcabilă minte pe care am întâlnit-o în cariera mea”. Profesorii români scriu formal, concis, fără emoții. O opinie școlară în stil românesc sună cam așa: „Elev sârguincios, disciplinat, obținând rezultate foarte bune la învățătură. Activ la ore. Îl recomand.”

Tradiția americană: entuziasm și concret

În cultura americană a recomandărilor, o scrisoare puternică sună complet diferit: este plină de entuziasm, exemple concrete, anecdote personale și declarații clare. „This is the most intellectually curious student I have taught in my twenty-year career” – aceasta nu este o exagerare în contextul unei recomandări americane, este un standard.

Ce înseamnă asta în practică

Dacă un profesor român scrie o scrisoare în stil românesc – formală, reținută, fără emoții – ofițerul de admitere de la o universitate americană o va interpreta ca fiind lipsită de entuziasm (lukewarm). În sistemul american, lipsa de entuziasm = lipsa unei recomandări. Nu este corect, dar așa funcționează sistemul.

Sarcina ta este să-i explici profesorului această diferență culturală. Nu-i spune ce să scrie – dar explică-i că convenția americană cere expresii mai puternice decât cele cu care este obișnuit. „Elev foarte bun” în context românesc este o laudă mare. În context american este „damning with faint praise” – o laudă atât de slabă încât dăunează.

Scrisori de recomandare suplimentare – de la cine și când

Pe lângă scrisorile obligatorii de la profesori și consilierul școlar, unele universități permit (sau chiar încurajează) trimiterea de recomandări suplimentare. Dar atenție: o scrisoare suplimentară trebuie să aducă o nouă perspectivă. Dacă repetă ceea ce au scris deja profesorii, doar îi răpește timp ofițerului de admitere.

Când o scrisoare suplimentară are sens

• Mentor dintr-un proiect de cercetare – dacă ai lucrat la un proiect științific sub îndrumarea unui profesor sau cercetător
• Angajator – dacă ai avut un stagiu sau un loc de muncă unde ai demonstrat abilități excepționale
• Antrenor sportiv – dacă sportul este un element cheie al profilului tău (ex. lot național)
• Lider al unei organizații în care activezi – dacă activitatea ta socială este un element central al aplicației

Când o scrisoare suplimentară dăunează

• Când repetă conținutul recomandărilor principale
• Când provine de la cineva care abia te cunoaște (ex. un profesor renumit cu care ai vorbit o singură dată)
• Când universitatea cere explicit să nu trimiți materiale suplimentare (ex. Brown University: „We strongly advise against additional letters”)

Ajutor de la College Council, Prepclass.io și Okiro.io

Procesul de obținere a unor scrisori de recomandare puternice nu este doar o chestiune de a cere – este o strategie care începe cu luni, chiar ani înainte de termenul limită. Dacă simți că ai nevoie de sprijin:

• College Council – mentorii noștri îi ajută pe elevii români în fiecare etapă a procesului de aplicare, inclusiv în strategia de recomandare: cui să ceri, cum să pregătești brag sheet-ul, cum să ajuți profesorul cu formatul. Programează o consultație gratuită.
• Prepclass.io – o platformă pentru pregătirea examenului TOEFL, care este cerut de majoritatea universităților americane și britanice. Un scor TOEFL puternic (110+) îți susține aplicația alături de scrisorile de recomandare.
• Okiro.io – o platformă pentru pregătirea pentru Digital SAT. Un scor SAT de 1500+ este fundamentul pe care îți construiești restul aplicației – inclusiv contextul pentru recomandări.

Citește mai multe despre pregătirea pentru SAT în ghidul nostru complet pentru examenul SAT și despre TOEFL în ghidul pentru examenul TOEFL.

Citește și

Dacă acest ghid ți-a fost util, iată articole care îți vor aprofunda cunoștințele despre procesul de aplicare:

• Procesul de aplicare la studii în SUA – ghid complet pas cu pas – întregul proces de la A la Z
• Common App pas cu pas – ghid – cum să completezi fiecare secțiune a platformei de aplicație
• Eseuri de aplicație pentru studii în SUA – ghid complet – cum să scrii un eseu care să se distingă în mormanul de mii de aplicații
• Activități extrașcolare – cum să construiești profilul unui candidat – strategia de construire a profilului extrașcolar
• Programul aplicațiilor la studii în străinătate – toate termenele limită într-un singur loc

FAQ – cele mai frecvente întrebări despre scrisorile de recomandare

Articol actualizat în februarie 2026. Informații elaborate pe baza ghidurilor oficiale Common Application 2025/2026, UCAS 2025/2026, documentației de admitere Harvard, Stanford, MIT, Yale și experienței mentorilor College Council.